Mulți români care au lucrat zeci de ani continuă să muncească după pensionare, nu din plăcere, ci pentru a-și asigura traiul. Datele Eurostat arată că 54,3% dintre pensionarii din România care păstrează un loc de muncă invocă necesitatea financiară drept principal motiv.
La nivelul UE, motivația dominantă pentru a rămâne activ este însă diferită: 36,3% dintre pensionari lucrează din plăcerea de a munci sau pentru a rămâne social activ, iar 28,6% menţionează nevoia de venituri. Totuși, proporțiile variază mult între state: ponderea persoanelor care continuă să lucreze după prima pensie pentru limită de vârstă variază de la 1,7% în România până la 54,9% în Estonia.
România are peste 4,68 milioane de pensionari; mai mult de 2,7 milioane primesc pensii sub 2.700 lei, iar peste un milion depind de indemnizaţia socială de 1.281 lei. Diferenţa între câştigurile din ultimele decenii de muncă şi pensia primită explică vulnerabilitatea: o persoană ce câştiga 100 euro între 50–59 ani primeşte în medie aproximativ 58 euro între 65–74 ani, potrivit Eurostat.
Inflaţia şi creşterea costurilor la energie, medicamente şi alimente afectează direct pensionarii, al căror venit este fix şi greu de majorat. Ca urmare, munca după pensionare devine frecvent o necesitate financiară, nu o alegere legată de satisfacţie profesională.
Comentarii recente