O revoluție în legislația anticorupție: introducerea pedepselor minime obligatorii începând din 2028. Se pune accentul pe prevenție, nu pe aspectul decorativ.

Recent publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Directiva (UE) 2026/1021 privind combaterea corupției impune un set de reguli minime obligatorii pe care toate statele membre, inclusiv România, trebuie să le transpună în legislația națională până în iunie 2028.

Consiliul UE a adoptat directiva pe 29 aprilie, iar statele membre au 24 de luni la dispoziție pentru a transpune prevederile în legislația națională și 36 de luni pentru implementarea completă a mecanismelor de prevenție și evaluare a riscurilor.

Până acum, cadrul european anticorupție se baza pe două instrumente considerate depășite: o decizie-cadru din 2003 privind corupția în sectorul privat și convenția din 1997 referitoare la corupția care implica funcționari europeni sau naționali. Diferențele majore dintre legislațiile statelor membre au creat dificultăți de cooperare și zone gri juridice. Fostul judecător Cristi Danileț atrage atenția că directiva are un impact mai mare decât simpla armonizare tehnică a legislațiilor.

„Directiva nu este doar o declarație politică. Ea stabilește standarde minime obligatorii pentru definirea infracțiunilor de corupție, sancțiuni, prevenție, investigare, protecția avertizorilor de integritate și cooperare între statele membre. Uniunea Europeană subliniază că nu este suficient ca fiecare stat să aibă reguli foarte diferite, deoarece acest lucru afectează statul de drept, democrația, economia și încrederea publică”, a explicat Cristi Danileț.

La rândul său, Sindicatul Europol subliniază că noul cadru reprezintă o schimbare față de sistemul anterior.

„În opoziție cu sistemul actual, bazat pe reguli variate de la o țară la alta, noul cadru introduce o definiție comună a corupției și sancțiuni minime obligatorii la nivel european. Actele de corupție nu mai pot fi interpretate local, iar statele care nu au tratat serios fenomenul vor trebui să își întărească legislația și instituțiile. România are 24 de luni pentru a transpune directiva în legislația națională și 36 de luni pentru a implementa complet mecanismele de prevenire și evaluare a riscurilor”, a transmis Sindicatul Europol.

Directiva impune tuturor statelor membre să incrimineze în mod uniform mita în sectorul public și privat, traficul de influență, deturnarea de fonduri, obstrucționarea justiției, exercitarea ilegală a funcțiilor publice, ascunderea produselor corupției și îmbogățirea rezultată din infracțiuni de corupție. Tentativa, complicitatea și instigarea vor fi de asemenea incriminate obligatoriu. O modificare importantă se referă la extinderea definiției funcționarului public.

„Definiția funcționarului public este largă. Nu se referă doar la funcționarii clasici, ci și la persoanele care dețin funcții publice, inclusiv în instituții europene, organizații internaționale, instanțe internaționale, întreprinderi de stat sau entități care furnizează servicii publice. Arbitrii și jurații sunt asimilați funcționarilor publici. Orice persoană care deține o funcție legislativă la nivel național, regional sau local este asimilată funcționarului național”, a precizat Cristi Danileț.

Sindicatul Europol rezumă noile obligații europene astfel.

„Pentru prima dată, activități precum mita în sectorul public și privat, traficul de influență, deturnarea de fonduri, obstrucționarea justiției, îmbogățirea din infracțiuni de corupție, ascunderea bunurilor provenite din corupție și exercitarea ilegală a funcțiilor publice sunt definite și tratate la fel la nivel european”, a transmis Sindicatul Europol.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea unor pedepse minime obligatorii la nivel european. Statele membre nu vor putea impune pedepse mai blânde prin legislație națională.

Mita cu încălcarea atribuțiilor de serviciu va trebui sancționată cu cel puțin 5 ani de închisoare. Deturnarea de fonduri, îmbogățirea ilicită și ascunderea produselor corupției vor atrage cel puțin 4 ani de detenție, iar traficul de influență și mita în sectorul privat minimum 3 ani. Directiva introduce sancțiuni severe și pentru firme.

„Persoanele juridice pot fi sancționate dur. Companiile pot fi amendate pentru infracțiuni de corupție comise în beneficiul lor. Amenzile pot ajunge, în anumite cazuri, până la 5% din cifra de afaceri mondială sau la un plafon alternativ de 40 de milioane de euro. Companiile nu vor putea evita răspunderea folosind intermediari, inclusiv alte persoane juridice”, a subliniat Cristi Danileț.

Sindicatul Europol consideră că noua directivă va influența direct mediul economic care a folosit corupția ca un instrument de influență.

„Directiva introduce pedepse minime obligatorii, limitând posibilitatea statelor de a aplica sancțiuni mai blânde prin legislație națională. În anumite situații, pedepsele pot ajunge până la 5 ani de închisoare, iar companiile implicate riscă amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală sau până la 40 de milioane de euro. Sancțiunile pentru companii vor fi mult mai dure decât în prezent, inclusiv prin amenzi proporționale cu cifra de afaceri globală”, a arătat Sindicatul Europol.

Un aspect important pentru România este regimul imunităților parlamentare și al protecției acordate înalților demnitari. Directiva recunoaște existența imunităților constituționale, dar solicită explicit statelor să creeze mecanisme eficiente pentru ridicarea acestora în cazurile de corupție.

„Imunitatea nu ar trebui să devină impunitate. Directiva recunoaște existența imunităților constituționale și parlamentare, dar cere statelor să permită ridicarea lor în cazurile de corupție. Ideea este simplă: protecția funcției publice nu ar trebui să devină protecția corupției. Protejarea nejustificată a persoanelor care dețin funcții publice de răspunderea pentru infracțiunile de corupție ar putea afecta încrederea publică”, a explicat Cristi Danileț.

Sindicatul Europol consideră că mesajul transmis către clasa politică este unul direct.

„România nu va mai putea adapta definițiile sau sancțiunile în funcție de contextul politic intern, totul fiind aliniat la standarde europene comune statelor membre. De la Bruxelles se transmite un mesaj foarte clar, respectiv că actele de corupție nu mai pot fi interpretate local”, a transmis Sindicatul Europol.

Noua directivă nu se limitează la sancțiuni penale, ci obligă statele să dezvolte sisteme reale de prevenire. Printre obligațiile introduse se numără elaborarea unor strategii naționale anticorupție, evaluări periodice ale sectoarelor vulnerabile, instituții specializate independente, reguli clare privind conflictele de interese, lobby-ul, declarațiile de avere și fenomenul „ușilor turnante”.

Documentul recunoaște explicit rolul societății civile, al mediului academic și al jurnalismului de investigație în detectarea faptelor de corupție.

„Prevenirea devine o obligație, nu doar un element decorativ. Statele trebuie să aibă strategii naționale anticorupție, instituții specializate, evaluări de risc, formare pentru funcționari și magistrați, mecanisme de transparență, reguli privind conflictele de interese, declarațiile de avere, finanțarea politică, lobby-ul și fenomenul ușilor turnante. Directiva subliniază rolul ONG-urilor, mediului academic, jurnaliștilor și jurnalismului de investigație în detectarea corupției și în apărarea statului de drept”, a arătat Cristi Danileț.

România deja dispune de instituții precum Direcția Națională Anticorupție, Direcția Generală Anticorupție și Agenția Națională de Integritate, precum și de mecanisme precum declarațiile de avere și strategiile anticorupție. Directiva europeană va obliga însă autoritățile să demonstreze eficiența reală a acestor instrumente.

„Pentru România, această directivă nu înseamnă că sistemul penal trebuie refăcut de la zero. Dar directiva va forța o evaluare serioasă: sunt definițiile suficient de clare? Sunt sancțiunile eficiente? Sunt instituțiile anticorupție suficient de independente și bine finanțate? Sunt avertizații de integritate protejați în mod real? Avem date statistice credibile? Există prevenție sau doar reacție penală după scandal?”, a punctat Cristi Danileț.

În afara obligațiilor tehnice, noua directivă deschide o dezbatere mai largă despre capacitatea statelor europene de a restabili încrederea publică în instituții.

„Miza reală nu este doar pedepsirea corupților, ci reconstruirea unui sistem în care funcția publică să fie exercitată cu integritate, transparență și responsabilitate. Corupția nu fură doar bani, ci fură încredere, egalitate, competență și viitor”, a concluzionat Cristi Danileț.

Sindicatul Europol avertizează că succesul directivei va depinde de implementarea efectivă a noilor reguli de către statele membre.

„Noua directivă ar putea deveni unul dintre cele mai puternice instrumente de presiune asupra statelor care au tratat anticorupția mai mult formal decât structural. Rămâne de văzut dacă aceste obligații vor duce la o reformă reală sau vor rămâne doar o nouă etapă birocratică impusă de la Bruxelles”, a concluzionat Sindicatul Europol.