Nașterea Maicii Domnului este celebrată anual pe 8 septembrie şi reprezintă prima mare sărbătoare a noului an bisericesc, care a început la 1 septembrie. În tradiţia românească este cunoscută ca Sfânta Maria Mică sau Sântămăria Mică, în contrast cu Adormirea Maicii Domnului (15 august), numită Sântămăria Mare.
Biserica Ortodoxă prăznuieşte naşterea Fecioarei Maria, fiica Sfinţilor Ioachim şi Ana, iar praznicul este considerat începutul împlinirii planului de mântuire, pregătind întruparea lui Iisus Hristos. Praznicul are origini ce pot fi plasate între Sinodul de la Efes (431) şi cel de la Calcedon (451), notează sursele bisericeşti.
Tradiţiile populare leagă sărbătoarea de sfârşitul verii şi debutul toamnei: se încheie anumite treburi agricole, se culeg viile şi nucii şi începe sezonul semănatului. Mai există superstiţia potrivit căreia în această zi nu se fac anumite lucrări gospodăreşti, precum spălatul şi cusutul.
Icoana praznicului înfăţişează scena naşterii: Sfânta Ana pe pat după naştere, slujitoare ce pregătesc pruncul şi Sfântul Ioachim, simboluri ale familiei şi binecuvântării. În multe biserici icoana este aşezată în naos începând din ajun şi rămâne până la încheierea prăznuirii.
Numeroase lăcaşuri îşi serbează hramul pe 8 septembrie, printre ele Mănăstirea Sihăstria din Neamţ şi Mănăstirea Ghighiu. În 2026, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Pângăraţi a fost adusă în pelerinaj la Călăraşi, unde aproximativ 1.400 de credincioşi au întâmpinat-o; pe 8 septembrie icoana a rămas spre cinstire la Biserica Volna.
Comentarii recente