Estonia, o ţară cu o populaţie echivalentă aproximativ cu cea a trei judeţe româneşti, a devenit un model european în digitalizare şi apărare cibernetică, găzduind Centrul de Excelenţă al NATO pentru Apărare Cibernetică. Politologul Ana Maria Albulescu, specialist la University of Tartu, explică diferenţele majore între Tallinn şi Bucureşti şi cum acestea au impact strategic.
În Estonia, cardul naţional de identitate cu funcţii digitale este folosit cotidian pentru autentificare la locul de muncă, servicii publice şi farmacii, eliminând birocraţia şi zonele gri generate de baze de date fragmentate. Albulescu susţine că un astfel de instrument facilitează identificarea clară a persoanelor şi firmelor, ceea ce, pe de o parte, simplifică viaţa cetăţeanului şi, pe de altă parte, creşte eficienţa administrativă şi fiscală.
În România, proiecte precum introducerea cardului de identitate au întâmpinat amânări şi dificultăţi logistice, în ciuda finanţării europene disponibile. Expertul recomandă proiecte-pilot la nivel de oraş sau judeţ, recalificarea funcţionarilor publici în competenţe digitale şi schimburi de experienţă cu Estonia pentru scalarea soluţiilor.
Albulescu subliniază că digitalizarea nu e doar o chestiune de confort administrativ, ci o componentă esenţială a securităţii naţionale: Estonia a anticipat riscurile cibernetice şi s-a organizat pentru a le gestiona, pe când România a fost mai puţin pregătită în faţa ameninţărilor hibride din regiune.
În final, expertiza estonă, combinată cu fondurile europene şi investiţii în educaţie şi IT, oferă un traseu clar pe care România îl poate urma dacă există voinţă politică şi proiecte bine implementate.
Comentarii recente