Agenţia Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, dar a menţinut perspectiva negativă, subliniind că instabilitatea politică este un risc semnificativ pentru economie.
În raportul publicat în noaptea de vineri spre sâmbătă, Fitch notează că România a rămas fără guvern după prăbuşirea coaliţiei cvadripartite în mai 2026, după doar 10 luni de mandat. Agenţia avertizează că momentul, componenţa şi stabilitatea unui viitor Executiv sunt extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foştii parteneri de coaliţie.
Menţinerea calificativului BBB- păstrează România în categoria statelor considerate acceptabile pentru investitori, dar la limita inferioară. O retrogradare cu o treaptă ar plasa ţara în categoria investiţiilor speculative („junk”), cu efecte asupra costurilor de finanţare pentru stat şi economie.
Fitch estimează un deficit bugetar de 5,9% din PIB în 2026, sub ţinta de 6% asumată de autorităţi şi mult sub nivelul de 9,3% înregistrat în 2024. Agenţia atribuie rezultatul creşterii veniturilor, inclusiv după majorarea TVA, şi unui control al cheltuielilor publice, dar avertizează că ritmul consolidării fiscale se va tempera pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din 2028 şi în contextul incertitudinilor politice.
Fitch prognozează o creştere a datoriei publice până la 64,5% din PIB în 2028, peste media ţărilor cu acelaşi rating. De asemenea, inflaţia este estimată la 7,6% în 2026, scăzând treptat spre 3,8% în 2028, iar economia ar urma să înregistreze o contracţie de 0,6% în 2026, urmată de o revenire graduală.
Agenţia avertizează că o retrogradare ar fi posibilă dacă consolidarea fiscală nu va continua sau dacă blocajul politic va împiedica adoptarea măsurilor necesare. În sens invers, perspectivele ar putea deveni stabile dacă autorităţile vor demonstra reducerea constantă a deficitului şi stabilizarea datoriei, concomitent cu diminuarea dependenţei de finanţarea externă.
Raportul reafirmă că punctele forte ale României includ apartenenţa la UE şi intrările de capital aferente, dar acestea sunt contrabalansate de deficitul fiscal şi de cont curent ridicate, creşterea datoriei publice, inflaţia persistentă şi fragmentarea politică internă.
Comentarii recente