Deși în România bacșișul pe card este legal și fiscalizat, mulți ospătari continuă să prefere numerarul. Motivul principal nu este rezistența la plata electronică, ci neîncrederea în modul în care sumele încasate prin POS ajung efectiv la angajați.
Antreprenorul Paul Vrabie explică că, dacă bacșișul este procesat prin terminal, el intră în evidențele firmei și apoi este distribuit conform politicii angajatorului. În localurile unde distribuirea nu este transparentă sau nu se realizează integral, ospătarii pot refuza bacșișul pe card sau pot accepta doar numerar, care ajunge imediat la persoana care a servit clientul.
Studii din industrie arată că plata cu cardul a devenit dominantă în HoReCa urbană: în 2025, 74% dintre respondenți au plătit cu cardul la ultima locație vizitată (78% în București; 71% în provincie). Totuși, ponderea celor care lasă bacșiș a scăzut în 2025 la 55%, după creșteri în anii precedenți.
Standardul pentru bacșiș rămâne între 6% și 10% din nota de plată, iar valoarea medie a consumației în restaurante era în 2025 circa 72,7 lei/persoană, ceea ce plasează bacșișul uzual la aproximativ 4–7 lei/persoană. Autorii studiului subliniază că problema nu e metoda de plată, ci lipsa încrederii în lanțul care leagă clientul, restaurantul și angajatul.
Pe scurt, consumatorii sunt confortabili cu plata digitală, dar ospătarii preferă numerarul pentru că este imediat, vizibil și controlabil, iar soluția ar presupune practici unitare și transparență în distribuirea bacșișurilor primite electronic.
Comentarii recente