Nepalezii reprezintă cea mai numeroasă comunitate de muncitori non-UE din România, numărul lor crescând vizibil în ultimii ani. La mijlocul anului 2026, Inspectoratul General pentru Imigrări înregistra 242.569 cetățeni străini cu drept de ședere, dintre care 161.203 erau pentru muncă; mulți provin din Nepal, Sri Lanka, India, Turcia și Bangladesh.
Majoritatea lucrătorilor asiatici angajați în România activează în construcții, fabrici, agricultură, curățenie, HoReCa și livrări. Mulți plătesc sume mari – uneori peste 8.000–10.000 de dolari – pentru a ajunge aici, iar timp de doi ani încearcă să economisească pentru a-și recupera cheltuielile.
Cazuri semnalate în Cluj-Napoca arată riscurile: o postare de pe Reddit susține că nouă muncitori nepalezi au rămas fără loc de muncă și cazare după un control ITM, fiind plătiți cu 10 lei pe oră și având programe de până la 300 de ore lunar. IGI precizează că permisul de ședere legat de muncă poate rămâne valabil, în anumite condiții, până la 90 de zile după încetarea contractului.
Pe rețele sociale dezbaterea este polarizată: unii cer protecție și aplicarea legii pentru angajați, alții acuză recrutarea străinilor că afectează salariile locale. Din Nepal, comentarii similare arată atât critici privind comportamentul unor conaționali, cât şi îndemnuri pentru integrare și dezvoltare economică acasă, pentru a reduce emigrările.
Comentarii recente