Pentru generaţiile crescute cu platformele online, succesul nu mai este doar un rezultat, ci şi o imagine de afişat: numărul de urmăritori, vacanţele, restaurantele frecventate şi obiectele de lux au devenit indicatori ai valorii personale.
Cercetările arată consecinţe clare: un studiu publicat în Journal of Social and Personal Relationships, realizat pe 1.153 de cupluri căsătorite, indică faptul că persoanele care cred că banii aduc fericirea sunt rar mulţumite, caută continuu acumularea de resurse şi experimentează mai multe conflicte financiare, cu satisfacţie maritală redusă.
Psihoterapeutul sistemic Denisa Zdrobiş atrage atenţia că evaluarea valorii personale după venituri sau bunuri are rădăcini adesea în copilărie şi în dinamica familiei: „Când un om începe să îşi evalueze valoarea personală prin prisma veniturilor, el nu caută doar bani, ci caută cu disperare validare, apartenenţă şi siguranţă emoţională.”
Specialista avertizează că perpetuarea acestui tipar conduce la anxietate, burnout, atacuri de panică şi singurătate. Social media amplifică presiunea, expunând constant imagini cosmetizate ale succesului care creează iluzia că viaţa de lux este norma.
Tot mai mulţi oameni ajung să se îndatoreze pentru a menţine o imagine: credite pentru vacanţe exotice, maşini sau haine de lux devin mijloace de „cumpărare a statutului”. Zdrobiş identifică trei categorii afectate: cei care forţează menţinerea unui nivel de trai anterior, cei care caută apreciere prin simboluri sociale şi cei care mimează un stil de viaţă prosper sperând că astfel vor deveni prosperi.
Antidotul nu este renunţarea la obiective financiare, ci construirea unei identităţi multidimensionale şi cultivarea conexiunilor emoţionale autentice: „Siguranţa autentică nu se află în capacitatea de a cumpăra o iluzie a succesului pe datorie, ci în capacitatea de a ne simţi în siguranţă în propriul corp şi în propriile relaţii.”
Comentarii recente