Curtea Constituţională se reuneşte miercuri, 12 august, pentru a judeca sesizările depuse împotriva noii Legi a integrităţii. Actul a fost atacat separat de preşedintele Nicuşor Dan şi printr-o sesizare comună a 27 de senatori USR şi PNL.
Una dintre disputele principale priveşte prevederea care permite retragerea mandatului în termen de 30 de zile pentru aleşii aflaţi în funcţie dacă, anterior intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv existenţa unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese. Contestatarii susţin că aceasta încalcă principiul neretroactivităţii reglementat de articolul 15 din Constituţie. Amendamentul, denumit în dezbateri „Amendamentul Fritz”, a fost văzut ca având efecte asupra unor edili, inclusiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz.
O altă prevedere contestată impune persoanelor care au „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii să depună declaraţii de avere şi de interese. Semnatarii sesizării susţin că legea nu defineşte clar această categorie şi că publicarea datelor despre averea unor persoane care nu ocupă funcţii publice ar constitui o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată. Această modificare a fost denumită în spaţiul public „Amendamentul Grădinaru”.
Controversa se desfăşoară în contextul termenului din PNRR: Legea integrităţii este un jalon necesar pentru România, iar adoptarea şi promulgarea până la 31 august sunt legate de deblocarea unei tranşe de aproximativ 771 de milioane de euro. Partidele acuză reciproc că sesizarea la CCR poate întârzia îndeplinirea jalonului sau că promulgarea unei legi potenţial neconstituţionale nu rezolvă problema.
Decizia Curţii va influenţa atât regulile privind integritatea şi incompatibilităţile aleşilor, cât şi calendarul reformelor asumate prin PNRR.
Comentarii recente