Curtea Constituţională a României a constatat, prin hotărârea nr. 1 din 15 iulie 2026, că iniţiativa legislativă cetăţenească pentru modificarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi a Legii învăţământului superior nr. 199/2023 îndeplineşte condiţiile constituţionale pentru a urma parcursul legislativ în Parlament.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, care reprezentă peste 280.000 de salariaţi în învăţământul preuniversitar, au anunţat că din cele 185.568 de semnături depuse 150.643 au fost validate, depăşind pragul constituţional de 100.000 şi îndeplinind şi condiţia dispersiei teritoriale.
Curtea a reţinut însă că anumite prevederi cu impact direct asupra bugetului de stat nu pot face obiectul unei iniţiative legislative cetăţeneşti. Printre acestea se numără articolele care vizează plata cu ora, bursele studenţilor şi dispoziţii din Art. IV–VI care modifică acte normative cu implicaţii fiscal-bugetare (inclusiv modificări ale OUG nr. 8/2009 privind voucherele de vacanţă şi ale OUG nr. 52/2025).
Sindicaliştii şi-au exprimat surprinderea faţă de această interpretare, susţinând că prevederile au rol în asigurarea funcţionării procesului educaţional şi nu reprezintă, în esenţă, norme fiscale. Ei au făcut apel la parlamentari să dezbată şi să adopte de urgenţă iniţiativa, astfel încât modificările validate de Curte să poată intra în vigoare înainte de începerea anului şcolar 2026–2027.
Comunicatul este semnat de preşedintele FSLI, Simion Hancescu, şi de preşedintele FSE „Spiru Haret”, Marius Ovidiu Nistor. CCR a subliniat că drepturile cu efecte financiare pot fi promovate, dacă se doreşte, printr-un proiect de lege iniţiat de Guvern sau de parlamentari şi adoptat de Parlament.
Comentarii recente