România a pierdut şansa de a deveni producător european pentru rachetele Patriot, apreciază generalul în rezervă Dorin Toma. Potrivit acestuia, Bucureştiul putea obţine transferul de tehnologie din partea SUA şi astfel ar fi asigurat atât propriul stoc de interceptori, cât şi posibilitatea de export, însă nu a reuşit să convingă partenerii americani.
Toma subliniază necesitatea ambelor tipuri de interceptori – PAC-2 şi PAC-3 – pentru eficienţa sistemului Patriot în faţa rachetelor balistice. Germania şi Polonia au înregistrat progrese: Berlinul a demarat din 2024 un proiect pentru componente PAC-2, iar Polonia a primit aprobări preliminare şi este văzută drept un posibil centru european de asamblare pentru Ucraina, deşi producţia finală locală va dura ani.
Generalul afirmă că, în 2022, România a semnat un memorandum pentru producţia unor interceptori SkyCeptor, mai ieftini, dar proiectul n-a avansat din cauza lipsei unei planificări bugetare realiste, a absenţei unei coordonări tehnice interministeriale şi a pasării responsabilităţilor între Ministerul Economiei şi Ministerul Apărării. Fără comenzi ferme şi fără un grup de lucru tehnic cu specialişti şi ingineri ROMARM, iniţiativa a rămas la nivel declarativ.
În opinia sa, diferenţa faţă de Germania şi Polonia se datorează capacităţii acelor state de a pune laolaltă ministere şi industrie pentru a obţine finanţare şi licenţe. România a rămas importator şi nu a reuşit să se poziţioneze ca partener industrial sau subcontractor în iniţiativele europene pentru apărarea antibalistică, inclusiv în coaliţia recentă a 10 state europene.
Concluzia generalului Toma este dură: succesul de PR al ministerelor nu reflectă realizări concrete, iar lipsa responsabilizării şi memoriei instituţionale face ca promisiunile de la memorandumul din 2022 să rămână fără efect pe termen lung.
Comentarii recente