Polonia şi Uniunea Europeană au reacţionat ferm după avertismentele Rusiei privind posibile lovituri asupra Kievului, afirmând că orice atac asupra misiunilor diplomatice va fi interpretat drept o acţiune deliberată şi ostilă.
Ministerul rus de Externe ceruse diplomaţilor şi cetăţenilor străini să părăsească „de urgenţă” Kievul, invocând presupuse pregătiri pentru atacuri asupra unor „centre de comandă” şi obiective militare ucrainene. Varşovia a răspuns că, în contextul în care Rusia susţine că desfăşoară o „operaţiune militară specială” cu ţinte militare, orice lovitură asupra infrastructurii civile sau diplomatice va fi considerată agresiune deliberată.
Polonia a condamnat totodată atacurile ruse asupra infrastructurii civile din Ucraina şi a acuzat Kremlinul de încălcări flagrante ale dreptului internaţional, subliniind pierderile umane mari cauzate de agresiune şi punând în discuţie statutul Rusiei ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.
Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarína Mathernová, a calificat declaraţiile Moscovei drept „un nou exerciţiu de cinism” şi a acuzat Kremlinul că încearcă acum să invoce dreptul internaţional umanitar după ani de bombardamente asupra zonelor civile.
Mathernová a anunţat că UE nu îşi va retrage reprezentanţii din capitala ucraineană: „UE nu pleacă nicăieri. Rămânem la Kiev. Rămânem alături de Ucraina. Kievul rezistă. Ucraina rezistă. Şi noi la fel.”
Ministerul ucrainean de Externe a mulţumit misiunilor diplomatice care continuă să funcţioneze în Ucraina şi a calificat noile avertismente ale Rusiei drept „şantaj fără ruşine”, afirmând că nivelul de risc nu s-a modificat semnificativ faţă de anii de război anteriori.
Diplomaţia ucraineană susţine că Moscova foloseşte bombardamentele şi ameninţările ca instrumente de intimidare a comunităţii internaţionale şi a transmis că declaraţiile ruse pot fi folosite ca probe în viitoare proceduri internaţionale împotriva statului agresor.
Kremlinul a justificat ameninţările ca reacţie la o lovitură a armatei ucrainene asupra unor clădiri din oraşul ocupat Starobilsk, regiunea Lugansk, susţinând că ţinta ar fi fost un colegiu pedagogic şi că ar fi existat victime civile. Statul Major ucrainean afirmă însă că obiectivul vizat era cartierul general al unităţii ruse „Rubikon”, implicată în operaţiuni cu drone.
Analize din presa internaţională descriu noile ameninţări drept un demers de presiune psihologică asupra statelor occidentale şi a corpului diplomatic, iar evaluările occidentale arată că Kremlinul încearcă prin intimidare să obţină izolarea Ucrainei şi diminuarea sprijinului extern.
Recent, diplomaţi din peste 70 de state, alături de ministrul ucrainean de Externe Andrii Sybiha, au vizitat zone din Kiev afectate de bombardamente ruseşti, în semn de solidaritate. Mesajul aliaţilor este că ameninţările Kremlinului nu vor determina retragerea sprijinului politic şi militar pentru Ucraina.
Comentarii recente