Uniunea Europeană păstrează obiectivul neutralității climatice până în 2050 și continuă reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili. Începând din 2028, consumatorii casnici vor plăti în prețul carburanților și al încălzirii şi costul certificatelor pentru emisiile de dioxid de carbon, prin noul sistem ETS 2 aprobat recent de Parlamentul European.
Sistemul ETS 2 extinde logica pieţei de certificate, existentă din 2015 pentru marile companii, asupra consumului pentru transport rutier şi încălzirea clădirilor. Aproximativ 10.000 de companii din sectoare precum industria grea şi aviaţia plătesc deja pentru tona de CO2 emisă.
Europarlamentarul Danuše Nerudová (PPE), care a negociat forma finală a ETS 2, spune că textul include mecanisme menite să prevină creşterile necontrolate de preţ. Un prag de referinţă este stabilit la 45 euro/tonă de CO2; dacă preţul certificatului depăşeşte acest nivel, oferta de certificate va creşte pentru a tempera majorările. De asemenea, Comisia trebuie să finalizeze un studiu de impact asupra gospodăriilor până în octombrie 2027; dacă acesta arată creşteri necontrolate, aplicarea din ianuarie 2028 poate fi amânată.
Nerudová exemplifică că 1.000 de litri de motorină produc 2,6 tone de CO2, ceea ce înseamnă că vânzătorul ar cumpăra 2,6 certificate, costul fiind transferat în preţul final. Totuşi, studiile citate de negociatori estimează creşteri moderate pentru gospodării — în Cehia, cea mai mare majorare estimată a fost de circa 300 de coroane/lună (≈10 euro).
Veniturile din vânzarea certificatelor vor reveni statelor membre şi vor finanţa măsuri de eficienţă energetică, izolare termică şi sprijin pentru categoriile vulnerabile (până la 37,5% din fonduri pentru compensări sociale), precum şi proiecte climatice şi energetice.
Proiectul ETS 2 a primit sprijin larg în Parlament (467 de voturi pentru), deşi au existat obiecţii tehnice din partea unor formaţiuni ecologiste şi critici din partea extremei drepte. Comisarul pentru Climă, Wopke Hoekstra, a reafirmat ţintele UE: neutralitate climatică până în 2050 şi reducerea emisiilor cu 90% până în 2040, precum şi reducerea cu cel puţin 55% a emisiilor până în 2030 faţă de 1990.
Responsabili europeni şi români, inclusiv vicepreşedintele Parlamentului European Victor Negrescu, subliniază necesitatea unei tranziţii juste, sprijin pentru reconversie profesională şi măsuri pentru a combate seceta şi deşertificarea, probleme relevante şi pentru România.
Comentarii recente