Sute de cetăţeni străini care au luptat în forţele ruse şi au fost capturaţi de armata ucraineană se află într-o situaţie juridică incertă, după ce Moscova nu i-a inclus în schimburile de prizonieri, arată o anchetă Le Monde citată de autorităţile ucrainene.
Ucraina raportează prizonieri din 48 de naţionalităţi găzduiţi în centre de detenţie; unii sunt ţinuţi în custodie de ani de zile. Din cei peste 28.000 de străini care au semnat contracte cu armata rusă după 2022, aproape 13.000 provin din statele Asiei Centrale, iar printre capturaţi se numără persoane din Kenya, Mali, Egipt, Turcia, Nepal, Sri Lanka şi Republica Congo.
Oficialii ucraineni spun că Rusia prioritizează recuperarea ofiţerilor şi a militarilor cu valoare strategică şi evită să solicite sau să negocieze eliberarea soldaţilor de rând, în special a celor de origine africană, asiatică sau din state arabe. Singurele excepţii au fost, potrivit Kievului, nord-coreenii.
Există cazuri sensibile: doi militari nord-coreeni capturaţi în noiembrie 2025 şi doi cetăţeni chinezi capturaţi în primăvara lui 2025 nu sunt revendicaţi de Rusia. Ucraina menţine că respectă normele internaţionale de tratament pentru prizonieri de război, în timp ce unele ţări îşi pot urmări cetăţenii penal pentru participare ca mercenari.
De la începutul invaziei, peste 10.000 de militari au fost eliberaţi în schimburi, dar circa 10.000 de persoane rămân în detenţie la ambele tabere, iar soarta sutelor de combatanţi străini capturaţi rămâne incertă.
Comentarii recente