Pentru un preşedinte ale cărui promisiuni s-au bazat pe imaginea forţei, realitatea este dură: Washingtonul se pregăteşte să elibereze până la 24 de miliarde de dolari către regimul pe care l-a atacat. Potrivit relatărilor, jumătate din sumă ar urma achitată în avans, iar în schimb SUA ar primi doar un memorandum de înţelegere, un text-cadru scurt menit să pună capăt confruntării de două luni.
Conflictul, început oficial pe 28 februarie, a arătat limte politice şi diplomatice: Trump a rămas aproape singur militar, cu sprijinul Israelului, dar fără susţinerea obişnuită a aliaţilor. Negocierile în curs prevăd ridicări parţiale de sancţiuni şi un mecanism internaţional complex pentru a se asigura că fondurile nu vor finanţa programele nucleare sau proxy-urile.
Pe lângă semnificaţia politică a deciziei, eliberarea celor 24 de miliarde ridică probleme juridice, deoarece doar 2 miliarde sunt active îngheţate în SUA; restul face parte dintr-un pachet de circa 100 de miliarde blocat la nivel internaţional.
Costurile militare oficiale raportate de Pentagon au ajuns la 29 de miliarde de dolari, o creştere de 4 miliarde în ultimele săptămâni, reflectând consumul de muniţii şi cheltuieli logistice. Analişti şi experţi independenţi avertizează însă că acest calcul nu include costurile reale de înlocuire a muniţiei şi cheltuielile pe termen lung, estimând nota finală la niveluri mult mai mari — unii vorbesc despre 1.000 de miliarde de dolari când sunt incluse reconstrucţia, pensiile veteranilor şi dobânzile.
Evaluările arată că sute de rachete Tomahawk şi sisteme Patriot au fost utilizate, iar costul de înlocuire al unor componente depăşeşte valorile înscrise în inventar. Aceşti factori duc la concluzia că cifra oficială e doar „vârful icebergului”, după cum susţin specialişti citaţi.
Impactul uman şi regional este grav: în totalul confruntărilor de la 28 februarie s-au înregistrat aproximativ 7.053 de decese în regiune. Organizaţia Human Rights Activists in Iran (HRA) raportează 3.636 de decese pe teritoriul iranian (inclusiv 1.701 civili), iar Ministerul Sănătăţii din Liban a consemnat 3.213 morţi şi aproape 10.000 de răniţi; peste un milion de persoane au fost strămutate în Liban.
Forţele americane au suferit pierderi confirmate de CENTCOM: 13 militari decedaţi şi circa 300 răniţi, iar alte victime au fost înregistrate în Iraq, Israel şi Emiratele Arabe Unite. Organizaţii umanitare avertizează asupra creşterii dramatice a nevoii de asistenţă psihologică şi sociale în regiune.
Negocierile discret purtate vizează restabilirea libertăţii de navigaţie prin Strâmtoarea Hormuz şi ridicarea blocadelor reciproce, condiţii necesare pentru a aborda dosarul nuclear. Însă, din punct de vedere politic intern, gestul administraţiei riscă să fie perceput ca o capitulare de către susţinătorii magisteriali ai preşedintelui.
În ansamblu, conflagraţia din Orientul Mijlociu a adus perturbări economice globale şi riscul unei sărăciri pentru milioane de oameni: ONU estimează că patru milioane din regiune pot fi împinse sub pragul sărăciei, iar la nivel mondial alte zeci de milioane ar putea resimţi efectele prin întreruperi în lanţurile de aprovizionare cu combustibil şi fertilizatori.
Comentarii recente