Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a criticat Comisia Europeană pentru poziția sa privind interzicerea noilor foraje în Arctica, arătând o contradicție între retorica Bruxelles-ului și acțiunile unor state membre care încheie acorduri energetice cu Norvegia.
Vorbind pentru POLITICO la conferința Offshore Northern Seas de la Stavanger, Aasland a menționat investiția companiei poloneze de stat Orlen în zăcăminte offshore norvegiene și acordul pe 15 ani între Uniper (Germania) și Equinor pentru achiziția de gaze. El a subliniat că, în practică, Germania și Polonia cer gaz norvegian, în pofida apelurilor Comisiei din 2021 pentru o interdicție globală a noilor foraje în regiunea arctică.
Aasland a criticat fragmentarea pieței energetice europene: „Avem 27 de piețe de energie. Ele nu comunică între ele”, afirmând că lipsa unei strategii comune slăbește răspunsul UE. Totodată, a avertizat că investițiile europene se îndreaptă spre SUA și Asia.
Oficialii norvegieni au explicat necesitatea noilor explorări și tehnologii pentru a atenua declinul producției. Torgeir Stordal, directorul Direcției Norvegiene pentru Offshore, a estimat că producția de petrol ar scădea de la aproximativ 230 de milioane scm în 2026 la circa 150 de milioane scm în 2050 în scenariul optim, iar în cel pesimist ar putea coborî la 30 de milioane scm.
Reprezentanții din sector susțin că zăcămintele din Marea Barents sunt importante pentru securitatea energetică europeană, în timp ce activiști de mediu avertizează asupra riscurilor ecologice ale extinderii forajelor.
Comentarii recente