Pe 23 iunie s-au împlinit 10 ani de la referendumul din 2016 care a decis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Pentru comunitatea română din Regat, schimbările au fost profunde: de la libertatea de circulație la un statut de rezident supus unor reguli stricte și birocrație extinsă.
Sistemul „Settled Status” a evitat deportări în masă, dar a obligat aproape un milion de români să demonstreze continuitatea șederii pentru a păstra drepturi câștigate anterior. Erorile tehnice sau întârzierile au transformat persoane care munciseră ani de zile în situații vulnerabile, chiar de imigranți fără drepturi.
Regulile de reunificare familială au impus praguri salariale ridicate, peste 29.000 de lire pe an, iar copiii născuți după 2021 nu mai dobândesc automat cetățenia britanică, creând ceea ce articolul numește o generație de „copii-apatrizi” din punct de vedere birocratic. Multe familii s-au confruntat cu alegerea între separare sau repatriere.
Ciprian Vîrlan, corespondent în Marea Britanie, subliniază şi impactul economic: peste 11.000 de români s-au întors anul trecut în România, iar costul ridicat al vieții şi incertitudinea au redus atractivitatea unei vieți stabile în Regat. De asemenea, sondaje arată că două treimi dintre alegătorii britanici consideră impactul Brexitului negativ, iar multe voci din UE susțin reintegrarea Marii Britanii în Uniune.
Comentarii recente