Deși partidele de extremă dreaptă au câștigat influență în multe state europene în ultimele decenii, există țări în care aceste forțe rămân marginale. Analiza realizată pentru European Correspondent, bazată pe date din ParlGov, The PopuList și statistici naționale, arată că Irlanda, Malta, Luxemburg, Lituania şi Grecia se remarcă printr-o prezență redusă a formațiunilor naționaliste şi xenofobe.
Factorii enumerați de analiști includ sisteme electorale care încurajează compromisuri (de exemplu votul unic transferabil în Irlanda), tradiții politice puternice ale centristelor sau ale partidelor dominante (Malta) şi stabilitate economică (Luxemburg, cu un venit pe cap de locuitor estimat la 147.000 dolari). În Lituania, consensul proeuropean şi temele de securitate legate de războiul din Ucraina limitează spaţiul pentru discursuri extremiste.
Irlanda: extremei drepte îi lipsesc structuri solide, iar partidele de centru absorb voturi populiste. Malta: două formaţiuni domină scena şi economia relativ bună reduce nemulţumirile sociale. Luxemburg: internaţionalizarea economiei şi prezenţa instituţiilor UE slăbesc mesajele eurosceptice, ADR având 9,54% la legislativele din 2023. Grecia: deşi partidele de extremă dreaptă au obţinut circa 13% în 2023, ele sunt fragmentate şi nu formează un pol unitar.
Autoarea notează şi variaţii regionale: în unele state extremele drepte au scăzut recent (Ungaria, Polonia, Suedia), iar în altele rămân relevante. Concluzia este că mixul între mecanisme electorale, istorii naţionale şi condiţii economice explică, în mare măsură, de ce extrema dreaptă nu se impune în aceste ţări.
Comentarii recente