Uniunea Europeană îşi pregăteşte bugetul pentru 2028–2034 într-un context în care posibila aderare a Ucrainei şi a Republicii Moldova schimbă calculele financiare ale blocului. Gabriela Ciot, profesor universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj‑Napoca, arată că nevoile de reconstrucţie ale Ucrainei, estimate la peste 500 de miliarde de euro în următorul deceniu, nu pot fi acoperite numai din granturi UE şi bugete naţionale.
Ciot subliniază că finanţarea va trebui să combine resurse publice europene şi naţionale cu împrumuturi favorabile, capital privat, instrumente financiare internaţionale şi folosirea activelor ruseşti imobilizate, plus garanţii care să atragă investitori. Republica Moldova are nevoie de sume mult mai mici; pentru aceasta UE a creat o facilitate de 1,9 miliarde de euro pentru reforme şi investiţii.
Un capitol sensibil este agricultura: Ucraina deţine circa 37 milioane hectare de teren agricol, iar integrarea sa în piaţa unică ar putea modifica substanţial distribuţia plăţilor din Politica Agricolă Comună. Dacă ar beneficia de aceleaşi drepturi ca statele membre, schema plăţilor directe şi dezvoltării rurale ar necesita regândire.
Pe de altă parte, Ciot recomandă ca România să vadă extinderea ca pe o oportunitate strategică: rol sporit în transport, energie şi logistică (Portul Constanţa, Dunărea, reţele feroviare şi rutiere), poziţionându‑se drept hub regional, nu doar ca eventual beneficiar pierzător de fonduri.
Negocierile pentru noul cadru financiar multianual vor dicta ponderea politicilor tradiţionale (cooperare, PAC) în favoarea priorităţilor precum apărarea, securitatea energetică şi competitivitatea. România, spune Ciot, ar trebui să se pregătească strategic pentru a valorifica integrarea estică, nu doar să concureze pentru alocări bugetare.
Comentarii recente