Cum pot fi adaptate clădirile la valurile de căldură fără a recurge masiv la aerul condiționat

Valurile de caniculă au readus în dezbatere în Franța și la Parlamentul European problema răcirii clădirilor, într-o țară care, până recent, a privit cu reticență aerul condiționat. Franța are o penetrare a aparatelor de climatizare estimată la 25–28% din gospodării, sub nivelul României (până la 33%) și mult sub Spania şi Italia (peste 50%) sau SUA şi Japonia (circa 90%).

Reglementările locale complică instalarea aparatelor: aprobarea adunării de coproprietari şi avizul Primăriei sunt adesea necesare, iar Codul Energiei limitează răcirea clădirilor publice sub 26°C, cu excepţii pentru spitale, centrele de îngrijire, creşe şi laboratoare. La Parlamentul European din Strasbourg, temperatura a fost stabilită astfel încât să nu scadă sub 25°C, iar ventilaţia nu funcţionează în toate sălile – unele încăperi au fost descrise ca având atmosfera unei saune.

Europarlamentara Majdouline Sbaï (Grupul Verzilor) susţine că soluţia nu este extinderea masivă a aerului condiţionat, ci un pachet de măsuri: izolarea termică a clădirilor, reproiectarea arhitecturii pentru a reduce însorirea excesivă, orientarea corectă a construcţiilor şi creşterea suprafeţelor verzi urbane. Ea admite, însă, necesitatea climatizării în spitale, grădiniţe şi centre de îngrijire.

Sbaï pune accent şi pe tranziţia către energia regenerabilă pentru alimentarea necesarului energetic pe termen lung, argumentând că proiectele eoliene şi solare se implementează mai rapid decât noile programe nucleare, care implică costuri şi întârzieri semnificative. În contextul panicii de consum, în Paris s-au vândut aproape două milioane de aparate mobile de aer condiţionat într-o perioadă de două săptămâni în iunie, iar guvernul a demarat discuţii pentru un Plan Naţional pentru Aer Condiţionat.

Autorităţile regionale au avertizat că zona Marele Est, cu capitala la Strasbourg, a înregistrat al doilea cel mai mare număr de decese legate de căldură în Franţa, conform unui comunicat din 22 iulie, ceea ce intensifică necesitatea unor soluţii care să protejeze populaţia fără a agrava efectele climatice.