Bulgarii votează duminică, 25 octombrie, pentru alegerea unui nou președinte, după o campanie axată în principal pe războiul declanșat de Rusia în Ucraina și pe escaladarea incidentelor militare în Marea Neagră, inclusiv atacuri cu drone asupra navelor comerciale.
Președinția are în principal atribuții ceremoniale, dar conferă autoritate politică: șeful statului este comandantul suprem al forțelor armate, poate aplica veto legislativ, semnează tratate și numește ambasadori. Mandatul este de cinci ani, cu maximum două mandate consecutive.
Din cei 27 de candidați, analiștii estimează că niciunul nu va obține majoritatea în primul tur; pentru validare este necesară prezența de peste 50% din cei 6,6 milioane de alegători înscriși, iar dacă nu se atinge acest prag sau nu există un câștigător cu majoritate, are loc un al doilea tur pe 1 noiembrie. Prezența este prognozată sub 40%.
Favorită este actuala președintă Iliana Iotova, 62 de ani, fostă jurnalistă, fostă europarlamentară și care a preluat funcția în ianuarie 2026. Ea candidează ca independentă, dar e susținută de formațiunea Bulgaria Progresistă și de Partidul Socialist. Principalul contracandidat este economistul Andrei Ghiurov, fost viceguvernator al băncii centrale și premier interimar, sprijinit de opoziția prooccidentală.
Atacurile cu drone asupra a cel puțin șapte nave în Marea Neagră, soldate cu trei morți și 28 dispăruți, au intensificat temele securitare. Bulgaria, membră NATO din 2004 și UE din 2007, rămâne divizată între orientarea prooccidentală a partidelor parlamentare și sentimente proruse persistente. Un sondaj Market Links (13–19 octombrie, 1.006 respondenți, eroare ±3 pp) o plasează pe Iotova la 47,3% și pe Ghiurov la 30,6%.
Dacă va învinge, Iotova va deveni prima femeie aleasă președinte al Bulgariei.
Comentarii recente