Tot mai multe analize occidentale arată că Vladimir Putin se află într-o poziție tot mai fragilă în războiul din Ucraina, dar rămâne o întrebare esențială: cum va reacționa Kremlinul dacă liderul rus conștientizează că pierde?
Pe front, forțele ucrainene au trecut la ofensivă în anumite sectoare, iar dronele şi rachetele produse la Kiev au pus trupele ruse în defensivă. Pierderile Moscovei sunt estimate la zeci de mii lunar, iar ofensiva rusă stagnează pe mai multe direcţii. În paralel, loviturile ucrainene pe teritoriul Federaţiei Ruse au accentuat costurile economice şi sociale ale conflictului.
În afara Ucrainei, serviciile occidentale, inclusiv MI6 şi GCHQ, semnalează o creştere a acţiunilor hibride ruseşti: atacuri cibernetice, interferenţe GPS, sabotaje asupra infrastructurii feroviare şi deteriorarea cablurilor submarine. Scopul ar fi destabilizarea infrastructurii şi a proceselor democratice în Europa.
În interiorul Rusiei, contestarea devine mai vizibilă. Deputatul Viaceslav Marhaev şi Renat Suleimanov au cerut oprirea ostilităţilor, iar Ilia Remeslo l-a criticat dur pe Putin. Încrederea în preşedinte a scăzut: VTsIOM a înregistrat 29,5% încredere spontană.
Economia resimte efectele: exporturile din petrol au scăzut, activitatea de rafinare e la cel mai redus nivel din ultimii 16 ani, iar bugetul militar a crescut puternic. Potrivit economistului Janis Kluge (SWP), cheltuielile militare au urcat cu peste 30% şi absorb circa 46% din cheltuielile bugetare.
Deşi figura guvernamentală Elvira Nabiullina a lipsit de la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, iar criticile interne se înmulţesc, Kremlinul continuă să majoreze efectivele: un nou decret prevede suplimentarea armatei cu 10.000 de soldaţi. Analiza concluzionează cu tensiunea dintre optimismul militar occidental privind slăbirea Rusiei şi riscul unei escaladări decise de un lider izolat şi imprevizibil.
Comentarii recente