Rezultatele parţiale ale alegerilor israeliene au creat un impas: niciun bloc nu pare să deţină cele 61 de mandate necesare pentru o majoritate stabilă în Knesset. Atât premierul Benjamin Netanyahu, cât şi liderul opoziţiei Gadi Eisenkot au declarat că vor forma următorul guvern, după proiecţiile Channel 12 care dădeau Likud 24 de mandate şi partidul lui Eisenkot 22.
Scrutinul, foarte polarizat şi privit ca un referendum asupra consecinţelor atacului Hamas din 7 octombrie 2023, a lăsat scena politică într-o stare de incertitudine. Blocul lui Netanyahu include Likud, formaţiuni ultraortodoxe şi grupuri apropiate coloniştilor, în timp ce opoziţia lui Eisenkot reuneşte partide conservatoare, liberale şi de stânga.
Patru scenarii ar putea debloca situaţia: 1) Netanyahu îşi consolidează o majoritate prin racolarea unor partide din tabăra opoziţiei (de exemplu grupările asociate lui Naftali Bennett sau Avigdor Lieberman); 2) Eisenkot formează un guvern minoritar sprijinit ocazional parlamentar; 3) se ajunge la un acord formal sau informal cu partidele arabe (Ra’am şi lista comună) care ar asigura majoritatea; 4) se negociază un guvern de uniune naţională, posibil însoţit de concesii majore, precum o graţiere prezidenţială pentru Netanyahu.
Preşedintele Isaac Herzog va desemna politicianul însărcinat cu formarea cabinetului, care nu trebuie să aibă demonstrat din start o majoritate stabilă, dar trebuie să obţină votul de încredere ulterior. Dacă negocierile eşuează, Israelul riscă să intre într-o perioadă prelungită de negocieri sau chiar în noi alegeri, iar efectele politice şi de securitate ar putea avea repercusiuni regionale.
Comentarii recente