Demisia guvernului Bolojan, urmată de moțiunea de cenzură, a readus România într-o perioadă de instabilitate politică exact când presiunile asupra finanțelor publice se intensifică. Cabinetul interimar de la Palatul Victoria și lipsa unei majorități clare complică aplicarea măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar și finalizarea PNRR, iar investitorii urmăresc cu atenție evoluțiile de la București.
Radu Crăciun, economist și fost președinte al BCR Pensii, avertizează că agențiile internaționale de rating reacționează la semnalele privind disciplina fiscală. Orice indiciu că consolidarea fiscală ar fi abandonată sau bazată pe proiecții nerealiste poate conduce la retrogradarea ratingului de țară, cu efecte directe asupra costurilor de finanțare ale statului.
Crăciun subliniază că România plătește deja dobânzi mai ridicate decât unele state cu rating mai slab, ca urmare a politicii fiscale inconsistente din ultimii ani. El atrage atenția că ajustarea curentă este gestionată exclusiv de autoritățile române, spre deosebire de corecțiile majore din trecut coordonate cu FMI.
Economistul avertizează că o eventuală scădere a ratingului ar majoră cheltuielile cu dobânzile, în special pentru titlurile denominate în valută, și ar impune noi măsuri de ajustare cu impact asupra populației și companiilor. În cazul unor alegeri anticipate, promisiunile electorale nerealiste cresc riscul de impredictibilitate fiscală, iar agențiile de rating ar putea reacționa înainte de finalizarea scrutinului.
Crăciun mai atrage atenția asupra confuziei dintre reducerea deficitului și reducerea datoriei publice: consolidarea fiscală poate încetini creșterea datoriei, dar nu o va inversa imediat. Estimările OCDE anticipează o creștere a datoriei publice la circa 61,5% din PIB, față de 48,1% în 2022. Concluzia sa: menținerea unui traseu credibil și rapid de reducere a deficitului este esențială pentru a evita un șoc economic sever.
Comentarii recente