Comisia Europeană a cerut oficial autorităților române explicații referitoare la noua Lege a integrității, intrată recent în vigoare, punând accent pe prevederea denumită public „amendamentul Fritz”. Solicitarea a fost transmisă de Ana Gallego, director general al Direcției Generale Justiție și Consumatori (DG JUST).
Bucureștiul are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde unei serii de întrebări privind compatibilitatea noilor reglementări cu principiile dreptului european, în special securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea. O preocupare centrală o reprezintă efectul prevederilor asupra aleșilor locali: legea prevede încetarea de drept a mandatelor, la o lună de la intrarea în vigoare, pentru persoanele vizate de anumite decizii anterioare. Printre cei potențial afectați este menționat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Bruxelles-ul solicită date despre numărul de aleși vizați, natura juridică a măsurii, existența unei analize individuale a gravității cazurilor și a unor mecanisme prin care instanțele să poată exclude aplicarea măsurii în cazurile minore. De asemenea, Comisia cere clarificări privind respectarea principiului „ne bis in idem” și existența unor căi efective de atac.
Solicitarea se concentrează pe şapte teme principale: cadrul juridic anterior; raportarea la „ne bis in idem”; justificarea încetării automate a mandatului; analiza circumstanțelor individuale; natura juridică şi eventualul caracter penal; posibilitatea excluderii în cazuri minore; şi dreptul la cale de atac.
Noua lege face parte din reformele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență, jalon evaluat la circa 770 milioane euro. Președintele Nicușor Dan a hotărât să nu retrimită legea în Parlament pentru reexaminare, motivând lipsa timpului înainte de termenul-limită al jalonului, 31 august 2026. Comisia avertizează că răspunsurile României pot influența evaluarea viitoarelor cereri de plată din PNRR şi își rezervă dreptul de a solicita informații suplimentare.
Comentarii recente