Ultima variantă a proiectului Legii salarizării, care urmează să fie dezbătută în Parlament, stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei pentru salariile plătite din fonduri publice, începând cu 1 decembrie 2026. Această sumă este mai mică decât cea din variantele anterioare (4.325 lei în proiectul inițial și 4.100 lei în varianta din iulie), potrivit surselor politice.
Sindicatele din educație și sănătate contestă proiectul, afirmând că negocierile de peste două luni nu au adus îmbunătățiri reale: coeficienți și sporuri au fost reduse sau menținute la niveluri insuficiente, iar unele venituri vor fi lăsate pentru stabilire prin hotărâre de guvern. Simion Hăncescu (FSLI) critică comprimarea grilei salariale, diferențele mici între începutul și sfârșitul carierei și faptul că salariul de debutant nu ajunge la media brută pe economie. El avertizează că legea ar putea accelera plecarea tinerilor din învățământ și creșterea numărului de profesori necalificați.
Viorel Hușanu (Sanitas) spune că personalul din sănătate este dezamăgit: coeficienții pentru unele categorii au scăzut (de exemplu asistenții, la 1,60) și condițiile pentru acordarea sporurilor de ture au fost modificat într-un mod considerat defavorabil. Sindicaliștii reclamă lipsa negocierilor cu părțile sociale și opacitatea draftului.
Proiectul introduce totuși schimbări punctuale: noi sporuri pentru dirigenție calculate în funcție de numărul de elevi, sporuri pentru personalul din învățământ primar/preșcolar, posibilitatea acordării unui spor pentru tutori de an în învățământul superior, modificări de coeficienți în administrație, diplomație și cultură, și o ierarhizare a sporurilor pentru condiții de muncă pe patru niveluri. Forma finală a legii va depinde de negocierile politice şi de votul din Parlament.
Comentarii recente