România, alături de alte state beneficiare, încearcă să convingă ţările contributoare să nu reducă fondurile de coeziune în următorul cadru financiar multianual 2028-2034. Comisia Europeană a propus un buget de 1,8 trilioane de euro, în timp ce Parlamentul European cere o majorare de 20%.
Un grup de 16 state, denumit „Prietenii Coeziunii”, format din România, Polonia, Grecia, ţările baltice şi altele, inclusiv Spania şi Italia, se organizează pentru a apăra alocările pentru dezvoltare regională. State din jurul Germaniei, printre care şi cele denumite frugale, solicită reducerea unor capitole, pe fondul nevoilor de apărare şi a presiunilor bugetare interne.
Gabriela Ciot, expert în negocieri europene şi profesor la UBB Cluj, explică că priorităţile bugetare se schimbă: apar componente pentru apărare, tranziţie verde şi digitalizare, ceea ce va impune adaptări din partea statelor din Europa Centrală, de Est şi din Sud. Ciot subliniază că politica de coeziune rămâne vitală pentru România, dar că ţara trebuie să îşi recalibreze proiectele pentru a accesa şi fonduri destinate apărării, energiei şi digitalizării.
Pe termen lung, integrarea unor noi membri, precum Ucraina, ar putea redesena alocările, astfel că negocierile vor fi decisive pentru volumul de finanţare pe care statele beneficiare îl vor primi.
Comentarii recente