Execuția bugetară pe primele cinci luni ale anului arată o reducere a deficitului la 1,75% din PIB (35,94 mld. lei), comparativ cu 3,35% din PIB (64,23 mld. lei) în aceeași perioadă din 2025. Economiștii apreciază această corecție ca un semnal important pentru stabilitatea fiscală și pentru credibilitatea României în fața piețelor și a agențiilor de rating, dar avertizează că riscurile structurale persistă.
BNR și analiști precum Adrian Negrescu subliniază că, deși deficitul a scăzut rapid, datoria publică este în creștere, inflația rămâne ridicată, iar spațiul fiscal rămâne limitat. Valentin Lazea a avertizat că România se apropie de pragul de 60% din PIB al datoriei publice şi că menţinerea unor reguli fiscale clare este esențială.
Pe venituri, încasările totale au fost de 279,49 mld. lei (+9,2%). TVA net a crescut la 60,20 mld. lei (+22,9%), contribuțiile de asigurări la 93,62 mld. lei (+7,4%), iar impozitul pe salarii și venit la 29,22 mld. lei (+13,7%). Veniturile nefiscale au scăzut cu 19%.
Cheltuielile totale au fost de 315,43 mld. lei (‑1,5%). Cheltuielile cu dobânzile au urcat la 26,81 mld. lei (1,3% din PIB), iar investițiile publice au crescut la 44,73 mld. lei, din care peste 70% sunt finanțate din fonduri UE și PNRR.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a remarcat că ajustarea nu a fost realizată prin blocarea investițiilor, ci prin controlul cheltuielilor curente și o utilizare mai bună a fondurilor europene, dar a avertizat că a doua parte a anului rămâne dificilă.
Concluzia comună a specialiștilor: corecție fiscală vizibilă, dar insuficientă pentru eliminarea dezechilibrelor structurale; evoluția din a doua parte a anului va fi decisivă pentru percepția investitorilor internaționali.
Comentarii recente