Economia României traversează o fază în care motorul principal al creșterii din ultimii ani — consumul populației — își pierde din intensitate, iar investițiile şi exporturile nu compensează suficient această scădere. Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere pentru 2026 la 0,1%, pe fondul unei inflații ce a depășit 10%, al unui deficit bugetar persistent şi al unei datorii publice estimate să urce spre 63% din PIB în 2027.
Datele arată o reducere a vânzărilor din comerțul cu amănuntul cu 5,3% în primele cinci luni ale anului, iar o treime din bunurile cumpărate de gospodării provin din import. Investițiile includ aproape jumătate produse din străinătate, ceea ce atenuează impactul pozitiv al consumului asupra producției interne.
Analistul financiar Raul Putilean subliniază că o temperare a consumului nu echivalează automat cu o criză: ciclurile economice includ astfel de etape, iar firmele pot răspunde prin eficientizare, digitalizare şi optimizarea costurilor, fără a recurge imediat la concedieri masive.
Totuşi, specialiştii avertizează asupra vulnerabilităţilor structurale: România ocupă ultimul loc în UE în European Innovation Scoreboard 2026, 72,8% dintre companii nu inovează, iar doar 5,2% foloseau instrumente de inteligenţă artificială în 2025. Cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare au fost 0,46% din PIB în 2024, iar cheltuiala publică pentru cercetare în 2025 a fost de 0,09% din PIB, sub pragul de 0,1% şi mult sub media UE.
Alternativa la dependenţa de consum este creşterea productivităţii şi adoptarea tehnologiilor digitale: estimări ale BM şi ale industriei IT indică potenţiale câştiguri semnificative de productivitate, dar implementarea rămâne redusă. În absenţa unei majorări rapide a investiţiilor în inovare şi tehnologie, reducerea cererii interne riscă să se transmită către companii, investiţii şi piaţa muncii.
Comentarii recente