Proiectul noii legi a salarizării, pus în dezbatere de Ministerul Muncii, reconfigurează modul de calcul al salariilor din sectorul public, inclusiv în Educație, şi a generat controverse. Toate salariile ar urma să rezulte din înmulţirea unui coeficient cu o valoare de referinţă stabilită anual prin legea bugetului de stat; pentru 2027 aceasta este propusă la 4.100 lei, în loc de 2.080 lei folosită în prezent pentru coeficienţi diferiţi.
Simulările arată creşteri mari pentru posturile de conducere: un rector cu gradul I ar avea, după noii coeficienţi, un salariu brut de aproximativ 21.443 lei, iar unul cu gradul II aproape 22.500 lei, diferenţe de circa 9.000–10.000 lei faţă de nivelurile actuale. Un inspector şcolar cu coeficient 3,44 ar urma să aibă un brut de 14.104 lei, faţă de 6.136 lei acum.
Pentru profesorii debutanţi cu studii superioare proiectul prevede un salariu brut estimat la 7.958 lei (aprox. 4.655 lei net din 2027). Coeficienţii pentru cadrele didactice definitivii la gradaţia 0 cresc uşor, între 1,86 şi 2,35, faţă de 1,64–2,21 în prezent.
Legea păstrează sistemul de gradaţii (şase trepte legate de vechime) şi introduce un raport maxim 1:8 între cel mai mic şi cel mai mare salariu. Sunt propuse şi modificări privind sporurile: reducerea numărului acestora şi plafonarea totalului sporurilor, primelor şi indemnizaţiilor la 20% din salariul de bază.
Executivul include şi mecanismul de „diferenţă salarială tranzitorie” pentru a compensa temporar reducerile rezultate din recalculare. Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, afirmă că scopul reformei este reducerea inechităţilor şi crearea unui sistem mai predictibil şi sustenabil. Reforma este legată de jaloanele din PNRR, iar forma finală a grilelor, supusă negocierilor cu sindicatele, poate fi modificată.
Comentarii recente