O comisie de specialitate din Germania propune mai multe scenarii pentru reformarea sistemului de pensii, vizând ajustarea vârstei de pensionare, extinderea bazei de contribuabili şi introducerea unui pilon investiţional. Propunerile sunt recomandări, nu decizii finale, iar implementarea depinde de guvern şi Bundestag.
Analiza semnalează presiunea demografică: durata medie a pensionării este de aproximativ 20,5 ani (22,1 ani femei, 18,9 ani bărbaţi), ceea ce afectează sustenabilitatea sistemului public bazat pe solidaritate între generaţii.
Printre măsurile discutate se numără eliminarea facilităţii de „pensionare la 63 de ani” pentru cei cu 45 de ani de contribuţii, restrângerea excepţiilor, majorarea graduală a vârstei standard de pensionare (actual 67 de ani pentru cei născuţi din 1964), cu scenarii care prevăd 67,5 ani după 2042, 68 ani după 2052 şi posibilitatea unei ajustări spre 70 de ani pe termen lung.
Reforma ar putea afecta lucrătorii cu intrare timpurie pe piaţa muncii, mini-joburile şi statutul unor funcţionari, iar persoanele independente ar putea fi integrate mai strict în sistemul de contribuţii sociale.
Un pilon bazat pe capital ar urma să fie introdus din 2028: contribuţii iniţiale de circa 1% din salariul brut, pot ajunge la 2% împărţite între angajat şi angajator. Simulările arată că o cotizaţie de 20 euro/lună, investită 40 de ani la un randament mediu estimat de 7% anual, ar putea ajunge la ~49.000 euro, iar 40 euro/lună peste ~99.000 euro, valori orientative supuse volatilităţii pieţei.
Păstrarea penalizărilor pentru pensionarea anticipată rămâne un element central: ieşirea cu doi ani mai devreme poate reduce pensia cu circa 7,2% (aproximativ 130 euro lunar în exemplele analizate), cu pierderi cumulate semnificative pe durata pensionării.
Comentarii recente