Stocul datoriei externe a României a crescut la 230,9 miliarde de euro la sfârșitul lunii mai, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. În primele cinci luni ale anului, datoria s-a majorat cu 2,45 miliarde euro comparativ cu decembrie 2025, iar doar în luna mai creşterea a fost de 1,36 miliarde euro.
Partea pe termen lung a urcat la 183,9 miliarde euro (aproximativ 80% din total), în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut cu 2,4%, la 47 miliarde euro (20,4% din total). Administraţia publică rămâne principalul creditor, cu o datorie externă de 128,2 miliarde euro, în creştere cu aproape 2,6 miliarde euro faţă de finalul lui 2025.
Analistul Adrian Negrescu avertizează că, deşi pentru 2026 deficitul rămâne în limitele asumate şi rezervele valutare ale BNR acoperă datoria pe termen scurt, adevărata dificultate va apărea în 2027, când deficitul public trebuie să scadă spre 5% şi volumul împrumuturilor trebuie temperat.
Negrescu mai semnalează că orientarea spre credite externe, în detrimentul emisiunilor de obligaţiuni şi a finanţării bancare interne, obligă statul să caute alternative de finanţare internaţională. El atrage atenţia asupra riscului politic: un guvern populist care majorează pensii şi salarii ar putea eroda încrederea investitorilor şi creşte necesarul de împrumuturi.
BNR semnalează totodată că rata serviciului datoriei pe termen lung a scăzut la 15,5% în ianuarie–mai 2026, iar acoperirea importurilor cu rezervele internaţionale se menţine la şase luni.
Comentarii recente