Pentru mulți români, achiziția unei locuințe implică contractarea unui credit ipotecar care schimbă semnificativ obiceiurile zilnice: vacanțele sunt reduse sau amânate, ieșirile sunt mai rare, iar cheltuielile sunt analizate atent. În ciuda limitărilor, majoritatea nu regretă decizia de a deveni proprietari și consideră că obligația lunară i-a făcut mai atenți la bani.
Un studiu Imobiliare.ro Finance arată că aproape 70% dintre cei cu credit ipotecar continuă să economisească, chiar dacă sumele puse deoparte sunt mai mici. Jumătate dintre respondenți declară că rata lunară reprezintă sub 30% din venitul familiei, iar aproape 7 din 10 nu regretă achiziția. Principalii factori de stres indicati în studiu sunt durata mare a creditului, riscul scăderii veniturilor, creșterea dobânzilor și incertitudinile economice.
Un tânăr de 26 de ani, care a luat un credit de 55.000 euro pe 30 de ani după un avans de 20.000 euro, spune că plătește o rată lunară de 2.000 lei și că, de când este proprietar, concediile au devenit un lux.
Psihologul clinician Gabriela Marc explică efectele psihologice ale unui angajament pe decenii: o locuință aduce siguranță și sentimentul de „acasă”, dar plata constantă a ratei poate transforma deciziile de viață. Mulți reduc timpul liber, renunță la hobby-uri sau caută surse suplimentare de venit, ceea ce, pe termen lung, poate afecta echilibrul psihic.
Marc subliniază că sistemul nervos reacționează la percepția riscului, nu la noțiunile economice: stresul permanent de a asigura plata ratei crește vigilența, prudenta și reduce disponibilitatea pentru risc și creativitate. Ea atrage atenția că renunțarea la activități care refac resursele psihice — vacanțe, sport, întâlniri cu prietenii — poate transforma economiile pe termen scurt într-o pierdere emoțională pe termen lung.
Specialistul recomandă echilibru: responsabilitatea financiară este importantă, dar nu ar trebui să devină singurul proiect al vieții. Siguranța financiară și sănătatea mintală trebuie tratate ca investiții deopotrivă, pentru ca o locuință să fie cu adevărat „acasă” — nu doar o datorie.
Date Eurostat din 2024 confirmă că România rămâne printre statele cu cea mai mare pondere a populației care locuiește în locuința deținută de gospodărie (aproximativ 94%), peste media UE de 68%. Această pondere reflectă, în principal, privatizarea masivă după 1990 și nu distinge modul în care locuințele au fost achiziționate.
Comentarii recente