ANAF a intensificat verificările privind situaţia fiscală a persoanelor fizice, urmărind discrepanţele între veniturile declarate, patrimoniu, cheltuieli şi fluxuri financiare. Între iulie 2025 şi mai 2026, Fiscul a finalizat 1.102 acţiuni de control şi a stabilit creanţe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei, precum şi măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei.
Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice analizează documente, extrase bancare, contracte şi alte probe pentru a stabili dacă situaţia fiscală declarată corespunde realităţii. În practică, inspectorii semnalează frecvent fonduri a căror provenienţă nu poate fi justificată: depuneri numerar, achiziţii plătite cash, împrumuturi acordate firmelor proprii sau majorări de capital social nejustificate documentar.
Avocaţii intervievaţi subliniază că deţinerea unei averi mari nu e, în sine, o problemă fiscală; esenţial este să existe documente care să ateste sursa banilor: contracte de vânzare-cumpărare, acte de donaţie sau moştenire, contracte de împrumut, extrase bancare şi dovezi ale veniturilor obţinute în ţară sau în străinătate. ANAF foloseşte şi schimburi internaţionale de informaţii, iar datele externe pot fi solicitate pentru perioade anterioare, inclusiv pentru venituri din 2021 încoace, dacă nu sunt prescrise obligaţiile fiscale.
Codul de procedură fiscală consideră relevantă o diferenţă peste 10% din veniturile declarate şi de minimum 50.000 de lei. Din 2026, o parte dintre verificări pot fi şi aleatorii, cu condiţia ca selecţiile aleatorii să nu depăşească 10% din totalul persoanelor verificate anual.
Consecinţele nejustificării fondurilor pot fi serioase: din 1 iulie 2024, veniturile a căror sursă nu poate fi identificată sunt impozitate cu 70%, la care se pot adăuga obligaţii accesorie. Persoanele verificate pot corecta declaraţii şi prezenta documente în cursul procedurii şi au dreptul să conteste concluziile ANAF pe cale administrativă sau în instanţă.
Comentarii recente