De fiecare val de caniculă, cererea de electricitate urcă brusc: aparatele de aer condiționat, sistemele de răcire din magazine şi industria consumă intens, iar reţelele sunt supuse unei presiuni sporite. Acest salt de consum scoate în evidenţă limitele sistemului energetic: nu lipsa cererii e singura cauză a scumpirii, ci şi incapacitatea ofertei interne de a acoperi vârfurile.
Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, spune că perioadele cu temperaturi extreme nu creează vulnerabilitatea, ci o dezvăluie. Dacă ar exista capacităţi flexibile şi sisteme de stocare suficiente, consumul suplimentar ar putea fi gestionat fără creşteri majore de preţ.
Pentru gospodării, impactul este direct: un aparat de aer condiţionat de 9.000–12.000 BTU consumă între circa 0,6 şi 1,2 kWh pe oră. La un preţ final de aproximativ 1,4–1,7 lei/kWh, facturile lunare pentru un apartament de două camere pot urca din intervalul 120–180 lei până la 220–350 lei în luni cu 10–15 zile de caniculă, creşterea medie fiind în jur de 80–120 lei.
Problema macro e că, atunci când cererea creşte, România apelează mai mult la importuri tocmai când şi vecinii (Grecia, Bulgaria, Ungaria) se confruntă cu aceleaşi vârfuri. Astfel piaţa devine o competiţie regională pentru unităţi limitate, iar preţul marginal ridicat influenţează nivelul general al pieţei.
La acestea se adaugă congestiuni în reţea care împiedică transportul rapid al energiei mai ieftine din alte regiuni. Deşi Transelectrica a anunţat măsuri operative şi conectarea a circa 1.500 MW noi (din care ~1.000 MW într-o singură lună) şi planuri de noi capacităţi fotovoltaice, eoliene şi de stocare, aceste intervenţii nu înlocuiesc nevoia de soluţii structurale.
Fără investiţii accelerate în producţie flexibilă, stocare şi dezvoltarea reţelelor, importurile riscă să rămână o soluţie frecventă în perioadele de vârf, transformând o problemă de preţ într-o vulnerabilitate a securităţii energetice, avertizează experţii.
Comentarii recente