Consumul din România înregistrează a zecea lună consecutivă de scădere în comerţul cu amănuntul, semnalează datele INS: vânzările din retail au fost în mai cu 4,7% sub nivelul din mai 2025, iar pe primele cinci luni declinul mediu ajunge la aproximativ 5,3–5,5%.
Cea mai pronunţată diminuare a fost în segmentul mărfurilor nealimentare, cu aproape 8% mai puţin în perioada ianuarie–mai. Comerţul de alimente, băuturi şi tutun a coborât cu 3,7%, iar vânzările de carburanţi au scăzut cu 2,8% (doar în mai, carburantul a contribuit la scăderea lunară cu 5,5% din cauza scumpirilor la pompă). Comparativ cu aprilie, retailul a înregistrat însă o creştere lunară de circa 1,2–1,3%, posibil semn de temperare a declinului anual.
Pe plan macro, PI B s‑a contractat în primul trimestru cu 1,7% pe serie brută, producţia industrială a scăzut cu 2%, iar consumul populaţiei a scăzut în martie cu 3%. Inflaţia anuală a început să scadă în iunie la 10,4%, dar rămâne ridicată, serviciile fiind mai scumpe cu aproape 14% şi chiriile cu peste 43%.
Potrivit lui Iulian Lolea, economist‑şef Concordia, cauzele principale sunt erodarea puterii de cumpărare şi prăbuşirea încrederii în economie, pe fondul incertitudinii politice şi al creşterilor de taxe. El consideră că tendinţa negativă va continua câteva luni, dar o uşoară revenire ar putea apărea din august, iar în 2027 creşteri de venituri ar putea susţine o îmbunătăţire a consumului.
Lolea atrage atenţia că mediul privat resimte deja efectele: presiuni pe marje, amânarea investiţiilor şi restructurarea planurilor de costuri. Consolidarea fiscală a redus deficitul, dar, susţine el, povara a căzut preponderent pe mediul privat, ceea ce creşte riscul de rată a ţintei de creştere economică pentru 2026.
Comentarii recente