Munții Carpați găzduiesc numeroase șosele montane care atrag turiști în timpul verii. Pe primul loc în preferințe rămân Transfăgărășanul și Transalpina, deschise doar câteva luni pe an, dar și alte drumuri oferă peisaje memorabile și repere istorice.
Transfăgărășanul (DN7C), care leagă județele Argeș și Sibiu, a fost construit între 1970 și 1974 de mii de muncitori, mineri și militari și inaugurat în septembrie 1974 de Nicolae Ceaușescu; asfaltarea s-a încheiat în 1977. Șoseaua urcă până la 2.042 m, trece prin căldarea Bâlea, Tunelul Bâlea–Capra (884 m) și coboară spre Lacul Vidraru; este deschisă, de regulă, din iunie până în octombrie.
Transalpina (DN67C), „Drumul Regelui”, leagă Novaci de Sebeș pe aproape 150 km și a fost inaugurat în vara lui 1935 de regele Carol al II‑lea. Traseul urcă spre Pasul Urdele, la 2.145 m, oferind priveliști spre Munții Parâng, Lotrului, Cindrel și Șureanu; a fost asfaltat complet la sfârșitul anilor 2000 și este accesibil în principal vara.
Drumul dintre Orșova și Drobeta‑Turnu Severin, construit în anii ’60 în cadrul lucrărilor pentru Porțile de Fier I, este săpat în stâncă sau suspendat deasupra Dunării: include peste 30 de viaducte, două tuneluri (Bahna și Baba) și ziduri de sprijin. O parte din vechile localități au rămas sub ape ale lacului de acumulare.
DN57 Baziaș–Orșova urmărește Clisura Dunării pe aproape 140 km. Amenajările inițiale au început în secolul XIX, sub influența proiectelor lui István Széchenyi, iar în anii ’60 traseul a fost modificat după construirea barajului de la Porțile de Fier I. Pe parcurs se află repere precum stânca Babacaia, Cetatea Ladislau, Cazanele Dunării şi Chipul lui Decebal.
Drumul Național 7, prin Valea Oltului, urmează un culoar folosit încă din epoca romană şi a fost modernizat treptat începând din secolul al XVIII‑lea. Traseul leagă Turnu Roșu de Cozia și continuă spre Râmnicu Vâlcea, traversând un defileu cu semnificație istorică și turistică, cu puncte de interes precum Mănăstirea Cozia şi stațiunile Călimănești‑Căciulata.
Pe Valea Prahovei, drumul între Câmpina și Predeal s‑a dezvoltat în secolul al XIX‑lea, iar odată cu calea ferată Ploiești–Brașov a crescut traficul spre stațiuni ca Sinaia, Bușteni şi Predeal; oferă acces la obiective ca Castelul Peleș, Crucea Caraiman şi traseele din Bucegi.
Culoarul Rucăr–Bran (DN73) leagă Brașov de Câmpulung și urcă spre Fundata, Fundățica și Șirnea, oferind priveliști spre Piatra Craiului, Bucegi și Leaota. Zona are o istorie de păstorit şi drumuri de graniță, iar în 1973 Fundata–Șirnea au fost incluse printre primele sate turistice din România.
Transapuseana (DJ107I), redeschisă și modernizată în 2024 cu fonduri europene, leagă Aiud de Abrud pe aproape 80 km, trecând prin localități din Munții Apuseni şi urcând peste 1.100 m. Investiția de peste 70 de milioane de euro a transformat un drum local în șosea modernă, cu acces la Cheile Râmețului, Mănăstirea Râmeț și rezervațiile Detunata Goală și Detunata Flocoasă.
Lista continuă cu alte porțiuni remarcabile din Defileul Jiului şi alte trasee montane care, prin istorie, tehnică de construcție şi peisaj, concurează pentru titlul de «șosea spectaculoasă» în Carpați, oferind variante pentru excursii rutiere în sezonul cald.
Comentarii recente