Valea Sâmbetei rămâne una dintre cele mai spectaculoase căi de acces în Munții Făgăraș, loc în care natura impresionantă se împletește cu urmele unei istorii tulburătoare: rezistența armată anticomunistă, operațiuni de spionaj parașutat în munți și chilia atribuită duhovnicului Arsenie Boca.
Traseul pornește din apropierea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și urcă pe un drum forestier de aproximativ şapte-opt kilometri, urmând cursul râului Sâmbăta. În partea superioară se află cabana Valea Sâmbetei şi un schit, de unde potecile conduc spre creasta principală a masivului: Gălășescu, Viștea Mare, Moldoveanu (2.544 m) sau spre vârfurile Dara şi Hârtopul Darei.
Povestea locului este legată de luptele partizanilor anticomuniști care au folosit masivul Făgăraș drept refugiu în anii ’40–’50. Ion Gavrilă Ogoranu descrie în memorii tacticile grupurilor mici, mobile, şi sprijinul primit de la localnici. Valea Sâmbetei a fost intens supravegheată de Securitate, documentele vremii consemnând patrule mascate, legitimări și operațiuni de capturare.
În toamna anului 1951, pe versantul nordic au fost parașutați cinci oameni instruiți în Occident; operațiunea a fost compromisă, iar cei capturați au fost condamnați şi executați la sfârşitul aceluiaşi an. În același interval, regiunea a suferit transformări: militarizare, industrializare şi apariția orașelor monoindustriale precum Victoria, cu uzine chimice şi mecanice importante în perioada comunistă.
Astăzi, pe trasee găsiți monumente care amintesc de luptătorii anticomuniști şi de sprijinul localnicilor, iar zona atrage turiști pentru peisaje, drumeții montane și locurile cu încărcătură istorică, inclusiv chilia atribuită lui Arsenie Boca, vizitată frecvent de pelerini.
Comentarii recente