Peste 360.000 de cupluri necăsătorite din România rămân, în practică, fără protecție juridică: nu pot moșteni, nu pot lua decizii medicale în locul partenerului, nu pot avea acces la credit comun sau la pensie de urmaș. Situația afectează atât cuplurile heterosexuale, cât și cele din comunitatea LGBTQ+. Conform recensământului din 2021, numărul acestor cupluri este estimat la peste 360.000.
Deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în mai 2023 în cauza Buhuceanu și Ciobotaru, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis hotărâri relevante în 2018 și noiembrie 2025 (Coman‑Hamilton și Cupriak‑Trojan), două proiecte privind parteneriatul civil sunt blocate în Comisia Juridică a Camerei Deputaților din 2019.
Vlad Viski, președintele asociației MozaiQ, atrage atenția că parteneriatul civil ar oferi un minimum de protecție administrativă și juridică: „Vorbim de drepturi elementare, cum ar fi dreptul la moștenire, pensie de urmaș, decizii medicale, dreptul de vizită în spital, credit comun.“
Avocata Iustina Ionescu, care a reprezentat reclamanții la CEDO, subliniază că hotărârile europene obligă la recunoaștere în practică a familiilor formate de persoane de același sex căsătorite în străinătate și că discuția despre diferențele între căsătorie și parteneriat civil e depășită de cadrul legal european actual.
Din planul personal spre exemplu civic: Alina Greavu a povestit cum a trebuit să vină din București la Constanța pentru a semna acte medicale în locul iubitul mamei sale, iar Sergiu, al cărui partener a murit în comă, a relatat că nu a putut participa la deciziile privind înmormântarea sau să păstreze bunuri de valoare sentimentală.
Asociația MozaiQ a depus la Parlament o petiție cu 100.000 de semnături pentru adoptarea parteneriatului civil, iar revendicarea urmează să fie adusă din nou în stradă la Bucharest Pride, pe 13 iunie.
Comentarii recente