România trebuie să achite în două luni o datorie de 680 de milioane de euro către BioNTech-Pfizer, sumă majorată zilnic cu dobânzi de circa 81.000 de euro. Negocierile cu compania sunt în curs, dar fără acord până acum, autoritățile cer eșalonarea plății și propun transformarea parțială a creanței în livrări de medicamente.
Economistul Adrian Negrescu atrage atenția că abordarea statului român a fost greșită și că ar fi nevoie de negociatori specializați. El subliniază riscul ca disputa să fie blocată de instabilitatea politică și de lipsa unor reprezentanți autorizați care să ia decizii rapide.
Negrescu argumentează că, din moment ce Pfizer nu a livrat integral vaccinurile pentru care solicită plata, există o marjă de negociere: în loc să plătim pur și simplu, putem încerca să obținem tratamente sau alte produse medicale de care sistemul public are nevoie, inclusiv medicamente pentru boli rare sau cancer.
Analistul compară gravitatea situaţiei cu „Afacerea Bechtel”, evidențiind că statul ar putea plăti sume uriașe fără a obține nimic în schimb. El mai spune că, deși negocierea inițială s-a purtat la nivelul Comisiei Europene, semnarea contractului putea include clauze de salvgardare pe care autoritățile române nu le-ar fi introdus sau nu au avut specialiști capabili să le impună.
Până în prezent, o deplasare a lui Alexandru Rogobete în Statele Unite şi întâlniri cu reprezentanţi Pfizer nu au produs rezultate vizibile, astfel factura rămâne presantă. Ministrul Nazare a caracterizat dosarul drept cel mai dificil contract cu care s-a confruntat România, iar ministrul interimar al Sănătății a invocat caracterul sensibil şi confidenţial al negocierilor.
Negrescu propune apelarea la expertiză externă şi la firme specializate în consultanţă şi diferende comerciale, pe modelul serviciilor de lobby folosite de Președinție în relaţia cu Statele Unite. Legalizarea şi utilizarea răspundă a serviciilor de lobby, spune el, ar putea ajuta România să obţină cel puţin o contraprestaţie pentru banii ce ar trebui plătiţi și să reducă riscul unor pierderi bugetare majore.
Comentarii recente