O comoară pocoșită din nordul Moldovei, de la Scula de Rădeni până la Malaga de Mihălășeni.

Una dintre zonele viticole mai puțin cunoscute și totuși surprinzătoare din România se află în dealurile Botoșanilor. Județul, cunoscut mai mult pentru iazuri și creșterea animalelor, se remarcă și în producția de vinuri, fie că vorbim despre soiuri nobile, fie despre cele tradiționale, țărănești.

Atunci când discutăm despre vinuri în România, ne gândim întotdeauna la cele mai mari zone viticole, de la Murfatlar, trecând prin Valea Prahovei, până la Vrancea, și oprindu-ne în nord, la Cotnari, pe drumurile vinului. Cu toate acestea, există și alte zone viticole, aproape necunoscute, dar pline de vinuri de calitate și arome surprinzătoare.

Județul Botoșani este una dintre aceste zone, cu relieful său bogat în dealuri și coline și cu un sol nisipos ideal pentru cultivarea viței de vie. În ultimii cinci ani, au apărut câteva brand-uri viticole locale în Botoșani, alături de tradiționalele vinuri țărănești, care au o istorie de câteva sute de ani.

Una dintre cele mai cunoscute zone viticole din județul Botoșani se află în zona Frumușica, o comună situată la granița cu județul Iași. Dealurile din această zonă, care sunt o prelungire a celor din Cotnari, sunt ideale pentru cultivarea viței de vie. Locuitorii din această zonă sunt cunoscuți pentru producția lor de vin.

Unul dintre vinurile tradiționale și vechi din zonă este vinul negru, cunoscut sub numele de „sculău”. Acesta este extrem de bogat în tanin, o substanță care stimulează circulația sângelui. „Vinul acesta se face din «căpșunică», o poamă aromată. Ravacul se lasă cu pielița neagră a strugurelui negru. Vinul trebuie să fie aromat și să înnegrească dinții și buzele”, explică un localnic din Rădeni, Frumușica.

Un vin similar, cel puțin în ceea ce privește culoarea, este produs și în comuna Mihălășeni. Locuitorii îi spun „malagă de Mihălășeni”, un vin negru și aromat. Mai ales locuitorii din Frumușica cred că acest vin are proprietăți afrodisiace. „Nu mai mult de două pahare, că-ți taie genunchii după”, glumește un localnic.

Pe lângă aceste soiuri tradiționale, în județul Botoșani există și localnici care practică o viticultură modernă, folosind tehnologie nouă și producând în mare parte vinuri bio. În zona Frumușica, la Storești, Sebastian Jitaru, un botoșănean care a lucrat într-o zonă viticolă din Italia timp de mulți ani, s-a întors acasă și a plantat soiuri nobile italienești în pământul familiei, creând un brand viticol bio numit Jitari. „Noi producem vinuri artizanale, biologice. Avem soiurile fetească albă, fetească neagră, sauvignon și pinot gri. Toate sunt preparate după rețete italienești învățate în sudul Tirolului”, precizează Sebastian Jitari.

La fel și Cătălin Neculai Ionescu, un alt botoșănean care a lucrat într-o podgorie din Italia, a reușit să creeze un brand viticol între comunele Albești și Trușești. Și în acest caz, soiurile și dotările viticole au fost aduse din Italia.