Legea salarizării unitare, care prevede eliminarea a 87 dintre peste 150 de sporuri acordate angajaţilor din sectorul public, a scos în stradă sindicatele din educaţie, sănătate şi administraţie. Miercuri, 3 iulie, sunt anunţate mai multe proteste, iar grefierii şi-au programat oprirea activităţii. În paralel, ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pâslaru, se află la Bruxelles pentru a renegocia jalonul din PNRR pe care România şi l-a asumat.
Profesorul de economie Christian Năsulea explică că miza reală a reformei o reprezintă tocmai eliminarea sporurilor: în unele cazuri, sporurile şi orele suplimentare ajungeau să reprezinte chiar până la 75% din salariu. Potrivit acestuia, actualul sistem este „plin de petice”, cu diferenţe mari de salarizare pentru aceeaşi muncă în funcţie de localitate sau de modul în care au fost acordate sporurile.
Năsulea subliniază că nemulţumirea angajaţilor este firească, date fiind numeroasele erori de calcul şi lipsa de claritate privind ce sporuri vor fi integrate în salariu şi care vor dispărea. În spaţiul public a fost menţionat un exemplu de reducere cu circa 57% a sporurilor, dar forma finală a legii nu este încă stabilită.
Expertul atrage atenţia că, din cauza lipsei unor propoziţii concrete puse în dezbatere publică, este imposibil de estimat cine va câştiga sau va pierde în urma reformei. De asemenea, afirmă că asumarea acelui jalon prin PNRR a accelerat calendarul unei reforme amânate ani de zile de politicieni şi birocraţi.
În opinia sa, chiar dacă s-ar dori stabilitatea pe cinci ani a noii legislaţii, este probabil ca legea să fie modificată rapid după adoptare, deoarece proiectul actual este realizat în grabă şi conţine neclarităţi. Concluzia lui Năsulea este precaută: se poate aştepta cel mult o îmbunătăţire limitată a modului de salarizare în sectorul public şi o reducere a inegalităţilor, dar multe detalii rămân neclare şi pot genera noi tensiuni.
Comentarii recente