Blocajul politic persistă şi creşte riscul unei crize constituţionale odată cu expirarea mandatelor interimare: premierul interimar îşi încheie mandatul pe 10 iunie, iar miniştrii interimari pe 18 iunie. Legea nu oferă clar o procedură pentru prelungirea acestor situaţii, iar Curtea Constituţională nu a clarificat până acum un asemenea scenariu prelungit.
Analistul politic Cristian Hriţuc apreciază că un guvern tehnocrat are şanse reduse să obţină votul de încredere în actuala configuraţie parlamentară. El notează că, deşi incidentul militar de la Galaţi şi prăbuşirea unei drone au crescut presiunea publică pentru un executiv stabil, negocierile politice rămân neclare şi partidele transmit semnale contradictorii: PNL şi USR resping ideea, UDMR o contestă, iar PSD evită o poziţie tranşantă.
Pe surse sau în mod asumat, partidele ezită să ofere membri într-un eventual guvern tehnocrat; printre numele vehiculate se află Diana Buzoianu, Alexandru Nazare şi Dragoş Pâslaru. Hriţuc avertizează că partidele se tem de repetarea unor situaţii în care guvernarea a fost decontată politic fără control real al puterii executive, menţionând precedentul guvernului Cioloş şi alte experienţe interne.
În absenţa unui nou guvern şi a unui cadru legal clar pentru prelungirea interimatului, România ar putea ajunge la un vid în exercitarea puterii executive. Hriţuc spune că, dacă va exista o sesizare, Curtea Constituţională se va pronunţa punctual asupra situaţiei create, dar până atunci perspectiva rămâne incertă.
Comentarii recente