Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul în iunie 2025 într-un context fiscal dificil: deficitul depășise 9% din PIB, iar Comisia Europeană solicita corecții urgente. În aproape un an de la implementarea pachetului fiscal, efectele sunt vizibile atât în veniturile statului, cât şi în viaţa cotidiană a populaţiei.
Pentru a majora încasările, Executivul a introdus măsuri precum majorarea TVA, creşterea accizelor şi extinderea bazei de contribuabili pentru sănătate, precum şi o taxare mai severă a unor venituri din capital. Rezultatul contabil: venituri totale de 158,76 miliarde lei în T1 2026 (în creştere cu 12,3% faţă de anul precedent) şi o reducere a deficitului în primele trei luni la 21,09 miliarde lei, comparativ cu 43,66 miliarde lei anul trecut.
Impactul asupra populaţiei a fost însă imediat: creşteri de preţuri la alimente, servicii şi carburanţi, diminuarea puterii de cumpărare şi un consum mai prudent. În economie, majorările fiscale au dus la costuri mai mari pentru transport şi la temperarea investiţiilor private.
Profesorul Radu Nechita (UBB) apreciază că guvernarea a „cumpărat timp”, dar avertizează asupra costului social şi economico‑structural. El atrage atenţia că majorarea TVA este eficientă pentru buget, dar afectează disproporţionat persoanele cu venituri mici, iar accizele şi taxarea energiei pot slăbi competitivitatea.
Executivul a anunţat şi măsuri de reducere a cheltuielilor: plafonări, restricţii la angajări şi limitarea creşterilor salariale în sectorul public, precum şi intenţii de reformare sau listare parţială a unor companii de stat. Critica principală a economistului este că ajustările au fost insuficiente şi tardive, iar reforma companiilor şi reducerea risipei nu au fost aplicate complet.
Guvernul şi-a propus pentru 2026 o ţintă de deficit de 6,2% din PIB, în timp ce analişti independenţi estimează aproximativ 7%. Rămâne de urmărit dacă măsurile fiscale adoptate vor combina eficienţa colectării cu reforme de structură care să atenueze costurile sociale.
Comentarii recente