Justin Poncet, CEO al Opsci.ai și autor al algoritmului folosit de Uniunea Europeană pentru identificarea dezinformării, atrage atenția că peisajul digital din România favorizează amplificarea emoțiilor negative și polarizarea. Potrivit analizei sale, doar o parte mică din conținutul viral poate fi considerat jurnalism autentic; în schimb, resentimentul, furia și frica sunt frecvent exploatate de algoritmi și de operațiuni de influență.
Poncet explică două motive pentru care România este un caz aparte în Europa: proximitatea geografică față de Rusia, care amplifică expunerea la operațiuni informaționale, și structura consumului media, în care Facebook și TikTok au o pondere mult mai mare decât în țări precum Franța.
Expertul subliniază că modernă dezinformare urmărește mai puțin convingerea ideologică și mai mult destabilizarea emoțională a publicului, generând neîncredere în instituții și în mass-media. Această neîncredere favorizează polarizarea și, implicit, ascensiunea mișcărilor populiste, care exploatează frica mai mult decât programe economice sau ideologii clare.
Poncet mai notează că, deși Rusia ar investi aproximativ două miliarde de dolari anual în opere de propagandă, multe dintre aceste eforturi sunt ineficiente. Studiile echipei sale arată că doar câteva zeci de conturi produc efecte semnificative, motiv pentru care apărarea poate fi eficientă cu resurse mult mai reduse, dacă se înțeleg mecanismele de viralizare.
Ca soluții, specialistul recomandă un răspuns colectiv: nu doar intervenția statului sau cereri către platforme, ci implicarea ONG-urilor, a companiilor tehnologice şi a instituţiilor europene, care pot oferi instrumente, programe educaţionale şi resurse. Doar o abordare multilaterală şi democratică poate contracara eficient operațiunile care urmăresc subminarea încrederii în democraţie.
Comentarii recente