Ungaria se expune riscului de a fi obligată să restituie 10 miliarde de euro către Uniunea Europeană în urma unei analize a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind legalitatea deblocării fondurilor.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) analizează o plângere a Parlamentului European care acuză Comisia Europeană că a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat, în decembrie 2023, aproximativ 10 miliarde de euro pentru Ungaria, fonduri suspendate anterior din cauza problemelor legate de statul de drept.
Plângerea Parlamentului European susține că decizia Comisiei ar fi fost una de oportunism politic, luată chiar înaintea unui summit important al liderilor UE, într-un moment în care blocul comunitar avea nevoie de cooperarea premierului ungar Viktor Orbán pentru a acorda ajutor Ucrainei.
CJUE examinează dosarul, iar decizia finală se așteaptă în următoarele luni. Opinia avocatei generale Tamara Ćapeta va juca un rol important, aceasta recomandând anularea deciziei Comisiei de deblocare a fondurilor. Avocații generali oferă asistență juridică și opiniile lor sunt importante în deliberări.
René Repasi, europarlamentar german și profesor de drept european, a explicat consecințele posibile ale anulării deciziei Comisiei. Potrivit lui, Comisia ar putea reduce alte plăți către Ungaria dacă aceasta nu returnează suma necesară.
Verdictul CJUE va stabili un precedent important privind limitele de discreție ale Comisiei Europene în evaluarea încălcărilor statului de drept de către statele membre. Miza este mare, deoarece cazul se leagă de aplicarea Regulamentului comun de prevederi, care condiționează acordarea fondurilor europene de respectarea drepturilor fundamentale și a independenței justiției.
Comisia Europeană a susținut decizia sa în cadrul unei audieri din octombrie 2025, argumentând că Budapesta a îndeplinit cerințele tehnice privind independența justiției și că era obligată să deblocheze fondurile. În schimb, avocații Parlamentului European consideră că evaluarea Comisiei a fost prea restrânsă și ar fi trebuit să ia în considerare deficiențele sistemice legate de statul de drept din Ungaria.
Europarlamentarul Daniel Freund a afirmat că opinia avocatei generale arată o critică puternică la adresa Comisiei și că, dacă CJUE va urma această logică în decizia finală, va fi o victorie pentru statul de drept în Europa. El a subliniat că decizia de a debloca fondurile pentru guvernul ungar a fost ilegală și motivată politic, punându-și în joc credibilitatea.
Freund a mai adăugat că „Fondurile UE trebuie acordate doar atunci când beneficiarul respectă legea, valorile europene și statul de drept. Ne așteptăm ca Comisia Europeană să respecte aceste principii în viitor și să nu permită să fie influențată de lideri autoritari precum Viktor Orbán”.