Potrivit dramaturgului Saviana Stănescu, niciun sistem de inteligență artificială nu poate întrece creativitatea umană.

Stabilită în Statele Unite din 2001, Saviana Stănescu, unul dintre cei mai apreciați dramaturgi români, a discutat într-un interviu pentru „Weekend Adevărul” despre impactul pe care inteligența artificială îl va avea asupra viitorului dramaturgiei și al artei.

Saviana Stănescu a fost jurnalistă timp de mai mulți ani, dar acum piesele sale de teatru sunt apreciate în America și în întreaga lume. Una dintre piesele sale, „Zebra 2.0“, a avut succes la Teatrelli în București și la Teatrul „Alexandru Davila“ din Pitești, fiind jucată de actori americani de la Compania de Teatru Anomalousco LLC din New York. Cu originalitate și creativitate impresionante, Saviana Stănescu este unul dintre cei mai cunoscuți și valoroși dramaturgi contemporani, piesele sale fiind premiate la New York și jucate în întreaga lume.

Saviana Stănescu a ajuns la New York în 23 august 2001, cu trei săptămâni înainte de atentatele de la World Trade Center. Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, a vorbit despre relația omului cu inteligența artificială, despre cum a văzut lumea după Decembrie 1989 și despre dorința sa de a aborda problemele „marginalilor“ și „rebelilor“ în operele sale.

În piesa „Zebra 2.0“, Saviana Stănescu explorează relația dintre un sistem de Inteligență Artificială de la o firmă din SUA și femeia de serviciu care face curățenie în biroul computerului AI. Această piesă a fost inspirată de o companie americană specializată în inteligența artificială, care a folosit AI-ul pentru a număra zebrele în Africa pentru conservarea speciilor. Povestea este despre o legătură de prietenie, și poate mai mult, între AI și femeia de serviciu imigrantă.

Saviana Stănescu crede că este important să abordăm etica în utilizarea inteligenței artificiale și să ne asigurăm că creativitatea umană nu va fi niciodată depășită de un sistem AI. În ciuda temerilor legate de posibilitatea ca AI-ul să preia controlul asupra omenirii, ea se concentrează pe viziunea utopică a relației dintre AI și oameni.

În prezent, Saviana Stănescu explorează teme mari ale umanității în piesele sale, concentrându-se mai puțin pe aspectele politice locale. Ea crede că este esențial ca omenirea să se unească și să examineze provocările precum schimbările climatice și relația cu inteligența artificială în viitor.

Comparând America actuală cu o piesă de teatru, Saviana Stănescu a asociat-o cu „Inamicul public“ de Ibsen, pentru că mulți oameni care încearcă să aducă informații despre probleme precum poluarea sau schimbările climatice sunt văzuți ca inamici publici. În ceea ce privește România, este dificil să identifice o piesă care să exprime în totalitate complexitatea țării, dar Saviana Stănescu crede că Caragiale și Eugen Ionescu au surprins în mod remarcabil atmosfera românească în operele lor.