Mario Vargas Llosa, marele romancier și laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a decedat la vârsta de 89 de ani.

Mario Vargas Llosa, scriitorul peruan laureat al Premiului Nobel pentru Literatură și una dintre figurile importante ale literaturii latino-americane, a decedat la vârsta de 89 de ani, conform anunțului făcut de familia sa.

Decesul său, care a avut loc duminică, a fost comunicat de copiii săi, Álvaro, Gonzalo și Morgana Vargas Llosa.

Pe parcursul unei cariere care a durat peste 50 de ani, Vargas Llosa a abordat subiecte precum puterea și corupția într-o serie de romane, printre care Ora eroului, Conversație la Catedrală și Sărbătoarea țapului, conform The Guardian.

Viața sa a fost la fel de fascinantă ca și operele sale de ficțiune: Vargas Llosa a candidat fără succes la președinția Peruului, a avut un conflict îndelungat cu Gabriel García Márquez și a câștigat Premiul Nobel în 2010.

Născut în Arequipa în 1936, Vargas a început să lucreze ca reporter la vârsta de doar 15 ani. La 19 ani, a fugit cu mătușa sa Julia Urquidi, care avea 32 de ani – un gest considerat „un act de curaj” de către tatăl său.

Primul său roman, Ora eroului, a fost publicat în Spania în 1963. Povestea despre o crimă la Academia Militară Leoncio Prado – unde Vargas Llosa a studiat timp de doi ani în adolescență – a fost atât de șocantă în Peru încât se spune că 1.000 de exemplare au fost arse în curtea școlii.

Vargas Llosa a fost unul dintre principalii reprezentanți ai boom-ului literaturii latino-americane, alături de autori precum Julio Cortázar, Carlos Fuentes și Márquez. Pe măsură ce notorietatea sa a crescut, Vargas Llosa s-a implicat tot mai mult în politică. A renunțat la marxismul din tinerețe, a fost gazda unei emisiuni TV în Peru și, în 1984, a refuzat oferta de a deveni prim-ministru sub președintele conservator Fernando Belaúnde Terry.

În 1987, Vargas Llosa a organizat un miting la Lima, adunând 120.000 de oameni pentru a protesta împotriva planurilor de naționalizare a sistemului financiar peruan și a candidat la președinție. În turul al doilea, a fost învins de Alberto Fujimori și a părăsit țara în câteva ore, după amenințări cu moartea.

Vargas Llosa a obținut cetățenia spaniolă în 1993 și a continuat să scrie piese de teatru, eseuri și romane. Sărbătoarea țapului, publicat în 2000, explorează mintea dictatorului Rafael Trujillo cu un efect puternic. Fata rea, romanul său din 2006, urmărește o poveste de dragoste întinsă pe mai mult de 40 de ani.

În 2010, când Academia Suedeză i-a acordat Premiul Nobel, Vargas Llosa a fost inițial sceptic. Premiul a fost „un basm timp de o săptămână”, a declarat el pentru The Guardian în 2012, dar „un coșmar timp de un an”, fiind copleșit de atenția publică și interviurile la care a trebuit să participe.

De-a lungul timpului, Vargas Llosa a folosit platforma sa globală pentru a denunța manipularea presei din Peru, propaganda Federației Ruse și pe Donald Trump. În 2022, a anunțat susținerea sa pentru Jair Bolsonaro în fața lui Lula da Silva în alegerile din Brazilia.

Cu toate că a avut un profil internațional, Vargas Llosa a continuat să scrie ficțiune, publicând patru romane după acordarea Premiului Nobel. În 2023, a anunțat că romanul său Le dedico mi silencio (Îți dedic tăcerea mea) va fi ultimul, explicând că, deși este optimist, nu crede că va trăi suficient pentru a scrie un alt roman, având în vedere că îi ia câțiva ani să finalizeze unul. Cu toate acestea, speră să poată continua să lucreze până la sfârșitul vieții sale.

Vargas Llosa s-a despărțit de prima sa soție în 1964 și s-a căsătorit cu verișoara sa Patricia Llosa, mama copiilor Álvaro, Gonzalo și Morgana. După 50 de ani de căsnicie, s-a despărțit de ea în 2015 pentru Isabel Preysler, o relație care s-a încheiat în 2022.