Angajații beneficiază acum de dublu număr de beneficii extrasalariale comparativ cu perioada anterioară pandemiei.

Potrivit unui studiu de specialitate, bugetul mediu alocat pentru beneficiile extrasalariale oferite angajaților s-a dublat în ultimii șase ani, ajungând de la 500 lei în 2019 la 1.000 lei în 2025. Conform aceluiași studiu, recompensele financiare sunt considerate cel mai important factor de apreciere de către 9 din 10 angajați români, iar bonusurile sunt cele mai dorite forme de recunoaștere. Totuși, doar 4 din 10 angajați se simt apreciați constant.

La nivel global, 5 din 10 angajați se simt valorizați pentru calitatea umană, nu doar pentru activitatea profesională, iar doar 6 din 10 consideră bonusurile ca fiind cele mai dorite forme de recunoaștere. În România, relația cu managerul și recunoașterea evenimentelor personale sunt considerate factori de apreciere importanți.

Deși 3 din 5 angajați români cred că beneficiile extrasalariale au un impact semnificativ asupra productivității lor, doar 1 din 5 consideră că pachetul actual de beneficii este complet adaptat nevoilor lor. Cei mai doriți beneficii extrasalariale sunt accesul la cursuri de formare profesională și servicii de wellness.

Companiile alocă tot mai multe resurse pentru beneficiile extrasalariale, iar cardurile de masă, cardurile cadou și cardurile de vacanță sunt cele mai apreciate în România. În plus, zilele libere și polițele de asigurări sunt considerate beneficii importante. Angajații români își doresc în principal zile libere suplimentare, wellness și cursuri profesionale.

Beneficiile extrasalariale precum zilele libere și accesul la diverse beneficii contribuie semnificativ la productivitatea angajaților. Asigurările, transportul și accesul la educație și dezvoltare profesională sunt alte beneficii apreciate.

În ceea ce privește preferințele în materie de beneficii extrasalariale, cardurile de masă rămân cele mai populare, urmate de cadouri și turism. Generația Z optează pentru activități care îmbogățesc viața personală și socială, în timp ce persoanele din generația X și Y sunt preocupate de stabilitate financiară și de echilibrul între viața personală și cea profesională.