
Legile educației au fost promulgate cu fast la Cotroceni de către președintele Klaus Iohannis. Cu toate acestea, experții în educație susțin că actele normative sunt știrbe și nu vor îmbunătăți nivelul de pregătire a elevilor.

Potrivit lui Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, rezultatul concret al acestor legi va fi o scădere și mai accelerată a nivelului de instruire. El afirmă că copiii care nu sunt susținuți de părinți vor avea rezultate și mai slabe la școală, în timp ce părinții care-și susțin copiii vor avea cheltuieli tot mai mari.
Funeriu consideră că, de acum înainte, părinții și copiii vor fi pe cont propriu și speră să se înșele în această privință. El adaugă că, având în vedere că vechea lege a educației era asociată cu numele său, se consideră eliberat de orice datorie morală față de instituțiile din România responsabile de pregătirea copiilor.
Ștefan Vlaston, expert în educație, subliniază câteva din neajunsurile legii recent promulgate. Cea mai importantă problemă este că salarizarea profesorilor nu este legată de performanța acestora la clasă și de progresul școlar al elevilor. El menționează că performanțele și dedicarea profesorilor vor fi recunoscute prin reduceri ale normei în cazuri bine fundamentate și prin prime acordate la momentul pensionării.
Vlaston mai aduce în discuție problema planurilor-cadru și a programelor școlare, care sunt aceleași de acum 50 de ani. El afirmă că școala românească este tributară paradigmei comuniste.
Expertul în educație mai susține că managementul școlar este politizat și că politica nu are ce căuta în școală. El critică faptul că toți inspectorii școlari sunt numiți politic și că directorii sunt numiți la propunerea filialelor locale ale partidelor aflate la putere. Vlaston consideră că aceasta duce la lipsa de experiență în conducerea școlilor și la protecția acordată profesorilor care susțin partidul respectiv.
Noua lege nu abordează problema contractelor profesorilor, aceștia rămânând angajați pe perioadă nedeterminată și neputând fi trași la răspundere sau excluși din sistem. Vlaston mai adaugă că nici până acum nu s-a luat nicio măsură împotriva profesorilor care au determinat eșecul elevilor la examenul de Bacalaureat.
O altă problemă semnalată de Vlaston este că legea nu face o distincție clară între școala profesională și liceele tehnologice, ceea ce este esențial într-un act normativ.
Mihai Maci, expert în educație, afirmă că cea mai importantă problemă a noii reglementări este că nu are la bază o analiză clară și sinceră a sistemului de educație și nu abordează fundamentul greșit al acestuia.
Maci susține că statisticile din educație sunt falsificate în proporție de 40-45%, ceea ce înseamnă că elevii care apar ca fiind de nota 10 în statisticile noastre sunt de fapt de nota 6. El atrage atenția că aceste legi nu vor schimba situația din educație deoarece nu răspund la problemele reale ale sistemului.
Potrivit lui Maci, legea actuală este mai proastă decât cea a lui Funeriu deoarece nu are un orizont și nu își propune nimic în mod clar. El consideră că legea a fost rezultatul unui echilibru fragil între diverse grupuri de interese din educație și că nu aduce nicio îmbunătățire semnificativă sistemului de educație.
În concluzie, experții în educație susțin că noile legi nu vor rezolva problemele sistemului de educație din România și că este necesară o abordare mai profundă și mai sinceră a acestor probleme.
Comentarii recente